10 mai - Ziua Mondială a Mișcării pentru Sănătate

10 mai - Ziua Mondială a Mișcării pentru Sănătate

În fiecare an, pe 10 mai, întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Mișcării pentru Sănătate– un eveniment internațional creat în 2002 de Organizația Mondială a Sănătății pentru a promova activitatea fizică și se referă la modul în care indivizii, comunitățile și națiunile pot promova sănătatea printr-un stil de viață sănătos.

În contextul pandemiei COVID-19 și restricțiile generate de aceasta, au impus autoritățile anul acesta să traseze noi directive ce îndeamnă populația să fie mai activă în ceea ce privește mersul pe jos sau practicarea sportului, care, indiscutabil ne face mult mai sănătoși, și să reliefeze importanța și beneficiile activității fizice în prevenirea și reducerea poverii bolilor netransmisibile.

Estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre adolescenți nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce țările se dezvoltă economic, nivelurile de inactivitate cresc și pot ajunge până la 70%, din cauza schimbării modelelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei pentru muncă și recreere, a valorilor culturale și a comportamentelor sedentare în creștere.

Principalele obiective ale Zilei Mondiale a Mișcării pentru Sănătate sunt:

• conștientizarea publicului cu privire la beneficiile activității fizice în prevenirea bolilor netransmisibile;
• susținerea beneficiilor activităților fizice și acordarea atenției bunei practici;
• creșterea participării la activități fizice la nivelul întregii populații în toate domeniile (timp liber, transport, muncă) și setări (școală, comunitate, casă, loc de muncă);
• promovarea comportamentelor și stilurilor de viață sănătoase și abordarea problemelor legate de sănătate prin sport și activitate fizică, cum ar fi consumul de tutun, dieta sănătoasă, reducerea violenței, stresul și izolarea socială. 

Ce este activitatea fizică?

Conform OMS, activitatea fizică este definită ca orice mișcare corporală produsă de mușchii scheletici care necesită consum de energie. Modalități obișnuite de a fi activ sunt mersul pe jos, ciclismul, sporturile și activități de recreere – acestea pot fi realizate de către oricine și ca divertisment. Efectuată în mod regulat și în cantitate adecvată, activitatea fizică îmbunătățește funcțiile musculare și cardiorespiratorii, sănătatea osoasă, reduce riscul de hipertensiune arterială, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet zaharat, diverse tipuri de cancer (inclusiv cancer de sân și cancer de colon) și depresie; reduce riscul de căderi, precum și de fracturi și este fundamentală pentru echilibrul energetic și controlul greutății.

Termenul „activitate fizică” nu trebuie confundat cu „exercițiu”, o subcategorie a activității fizice, care este planificată, structurată, repetitivă și își propune să îmbunătățească sau să mențină una sau mai multe componente ale condiției fizice. Dincolo de exerciții fizice, orice altă activitate fizică ce se desfășoară în timpul liber are un beneficiu pentru sănătate. Activitatea fizică insuficientă este însă unul dintre factorii de risc de deces la nivel mondial și un factor cheie de risc pentru bolile netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul zaharat.

Beneficiile activității fizice sistematice:

•  are beneficii semnificative pentru sănătatea inimii, corpului și minții;
•  contribuie la prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul;
•  reduce simptomele depresiei și anxietății;
•  îmbunătățește abilitățile de gândire, învățare și judecată;
•  asigură o creștere și o dezvoltare sănătoasă la tineri;
•  îmbunătățește bunăstarea generală.

În Republica Moldova, peste 10% din populația adultă are un nivel mai mic de activitate fizică, decât cel recomandat de OMS, mai exact cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau echivalentul acesteia pe săptămână. Ponderea adolescenților care au practicat regulat activitățile fizice în anul 2018 a fost de doar 14%, în descreștere față de anul 2014, în care această proporție a fost de 23%.

Aproximativ un milion de decese din regiunea europeană a OMS, anual, este atribuit inactivității fizice în calitate de principalii factori de risc pentru îmbolnăvire. Dacă populația Globului ar fi mai activă, am putea înregistra, anual, cu 5 milioane de decese mai puțin.

Recomandările mai noi ale OMS privind activitatea fizică și comportamentul sedentar, încurajează adulții să practice activități fizice aerobe de intensitate medie de o durată minimă de 150-300 minute pe săptămână, sau nu mai puțin de 75-150 minute pe săptămână de activitate fizică viguroasă.

Copii și adolescenții de 5- 17 ani sunt sfătuiți să practice zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică cu intensitate moderată până la viguroasă și cel puțin 3 zile pe săptămână să practice activități fizice de intensitate viguroasă, sau activități care întăresc mușchii și oasele.

Pentru prima dată, OMS oferă recomandări pentru anumite grupuri de populație specifice, cum ar fi femeile gravide, persoanele cu afecțiuni cronice și dizabilități, seniorii peste 65 ani, copii în primii ani de viață (1-5 ani).

Astfel, femeile sunt încurajate să mențină o activitate fizică regulată pe tot parcursul sarcinii și după naștere. De asemenea, sunt evidențiate beneficiile valoroase pentru sănătate ale activității fizice pentru persoanele care trăiesc cu dizabilități, iar cei cu vârsta peste 65 de ani sunt sfătuiți să practice activități care pun accentul pe echilibru, coordonare, precum și pe întărirea mușchilor pentru a preveni căderile și a-și îmbunătăți starea de sănătate.

Ce puteți face pentru a îmbunătăți nivelul de activitate fizică?

• Pentru a vă mișca mai mult și a preveni bolile netransmisibile, este necesar să practicați efortul fizic dozat zilnic. Următorii pași vă pot fi de folos:
• 10 + 10 + 10: adăugați treptat câte 10 minute de activitate fizică pentru a vă atinge obiectivul zilnic de minim 30 de minute;
•  Bucurați-vă de fiecare anotimp și variați activitatea fizică în mod corespunzător;
• Ori de câte ori este posibil, alegeți să mergeți cu bicicleta la școală sau la serviciu;
• Dacă faceți naveta cu autobuzul sau troleibuzul, alegeți să coborâți cu una sau două stații înainte și să mergeți pe jos;
• Încercați câteva exerciții de echilibrare și faceți câteva întinderi în timp ce vă spălați pe dinți sau priviți televizorul;
• Alegeți să ajungeți acasă urcând scările, nu utilizând ascensorul;
• Curățenia, dansul și grădinăritul sunt activități fizice moderate. Includeți astfel de activități în viața de zi cu zi, alături de mersul pe jos și alte forme de activități fizice;
• Luați-vă o scurtă pauză de 3-5 minute la locul de muncă, timp în care să practicați mișcarea fizică, precum mersul sau întinderile. Acestea vor ajuta la relaxarea musculară, ameliorarea tensiunii mentale și îmbunătățirea circulației sângelui și a activității musculare.

Spune da pentru activitatea fizică.

Mișcă-te pentru sănătatea ta!