Ziua Mondială a Inimii cu tema: „Folosește inima pentru fiecare inimă!”

Ziua Mondială a Inimii – 29 septembrie 2022 cu tema:

„Folosește inima pentru fiecare inimă!”

      La inițiativa Federației Mondiale a Inimii, la data de 29 septembrie este marcată Ziua Mondială a Inimii. Din 2000 acest eveniment este sărbătorit anual fiind cea mai mare platformă din lume pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.

Tema Zilei Mondiale a Inimii pentru anul 2022 este: ,,Folosească o inimă pentru fiecare inimă”.

Ziua Mondială a Inimii este o oportunitate pentru toată lumea de a se opri și de a se gândi la modul cel mai bun de a folosi inima pentru umanitate, natură și pentru sine. A scăpa de bolile cardiovasculare (BCV) este important pentru fiecare inimă care bate.

Ați folosi inima înseamnă a gândi diferit pentru a lua decizii corecte. A acționa cu curaj pentru a-i ajuta pe alții. Acest lucru este foarte important. Inima este singurul organ care poate fi auzit și simțit. Acesta este primul și ultimul semn de viață. Este unul dintre puținele lucruri care ne poate uni ca ființe umane.

,,Pentru fiecare inimă”, orientează atenția de la acțiunile în sine către beneficiarii acțiunilor, ce permite o aplicare mai largă și mai personalizată a campaniei. Ne dorim ca mesajul Zilei Mondiale a Inimii să ajungă la cât mai mulți oameni posibil pentru a ajuta fiecare inimă să-și îmbunătățească sistemul cardiovascular.

Trei piloni – trei beneficii cheie

Boala cardiovasculară (BCV) este o clasă de boli care afectează inima și/sau vasele de sânge (vene și artere). Poate fi cauzată de o combinație de factori de risc socioeconomici, comportamentali și de mediu, inclusiv hipertensiune arterială, alimentație nesănătoasă, colesterol ridicat, diabet, poluare a aerului, obezitate, consum de tutun, boli de rinichi, inactivitate fizică, consum nociv de alcool, stres. Istoricul familial, etnia, sexul și vârsta pot influența, de asemenea, riscul de boli cardiovasculare.

Bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral, sunt cele mai frecvente boli netransmisibile din lume, provocând aproape 18,6 milioane de decese, dintre care peste trei sferturi apar în țările cu venituri mici și medii.

1 din 3 decese cauzate de BCV apar prematur la persoanele cu vârsta sub 70 de ani. 85% dintre decesele cardiovasculare se datorează atacurilor de cord și accidentului vascular cerebral.

Mai mult de 75% dintre decesele cauzate de BCV apar în țările cu venituri mici și medii.

În Republica Moldova bolile cardiovasculare (BCV) se plasează constant pe primul loc printre cauzele de deces și reprezintă circa 58% din totalul deceselor înregistrate la nivel național, acest nivel rămânând stabil înalt pe parcursul ultimelor două decenii. Incidența generală (10 mii populație) prin boli ale aparatului circulator a fost în descreștere pentru anul 2020, constituind 108,4, comparativ cu 152,8 pentru anul 2019.

Astfel, pe parcursul anului 2020 în R. Moldova de afecţiuni al aparatului circulator au decedat 22872 persoane, cifrele demonstrează o creștere semnificativă comparativ cu anul 2019 (21512 decese). În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator predomină: cardiopatia ischemică (12.566 persoane), bolile cerebrovasculare (5006 persoane), infarctul miocardic acut (1748 persoane), cardiopatia hipertensivă (2615 persoane).Această creștere a deceselor reflectă criza provocată de pandemia COVID-19.

Pentru cele 520 de milioane de persoane care trăiesc cu boală cardiovasculară, COVID-19 a fost sfâșietor. Aceste persoane au fost mai expuse riscului de a dezvolta forme severe ale virusului și mulți dintre ei au evitat să participe la întâlniri de rutină astfelizolându-se de prieteni și familie.Criza asistenței medicale prin care am trecut cu toții a evidențiat nevoia urgentă de a găsi modalități diferite și inovatoare de a conecta oamenii la sănătatea inimii, în special în zonele și comunitățile cu resurse mai mici.

Luptând împotriva COVID-19, am devenit ca niciodată mai conștienți de importanța sănătății noastre și a celor dragi.Din cauza vulnerabilității crescute la forme mai severe de COVID-19, aceste persoaneau fost nevoite să se izoleze.Acest fapt a dus la consecințe:

* Lipsa vizitelor regulate la medic;

* Lipsa contactului cu familia și prietenii;

* Exerciții fizice reduse.

Rețelele digitale sunt sursele ce au puterea de a conecta pacienții cu familiile, prietenii, alți pacienți, medici și îngrijitori. Nimeni nu ar trebui să se simtă singur, chiar dacă suntem în pandemie, așa că haideți să folosim tehnologiile pentru a depăși izolarea și lacunele în îngrijire.

Folosiți inima pentru a birui COVID – 19!

Cunoașteți-vă riscul de boală cardiacă

Ce condiții de sănătate cresc riscul bolilor de inimă:

v Tensiune arterială crescută. Hipertensiunea arterială este un factor major de risc pentru bolile de inimă. Este o afecțiune medicală care se întâmplă atunci când presiunea sângelui din arterele și celelalte vase de sânge este prea mare. Presiunea ridicată, dacă nu este controlată, vă poate afecta inima și alte organe majore ale corpului, inclusiv rinichii și creierul.Vă puteți reduce tensiunea arterială cu modificări ale stilului de viață sau cu medicamente pentru a reduce riscul de boli de inimă și atac de cord.

v Nivel crescut de colesterol în sânge. Colesterolul este o substanță ceroasă, asemănătoare grăsimilor, produsă de ficat și care se găsește și în anumite alimente. Dacă luăm mai mult colesterol decât poate folosi organismul, excesul se poate acumula în pereții arterelor. Acest lucru duce la îngustarea vaselor și poate reduce fluxul de sânge către inimă, creier, rinichi și alte părți ale corpului.Colesterolul ridicat din sânge nu are de obicei semne sau simptome. Singura modalitate de a ști dacă aveți colesterol ridicat este să vă testați.

v Diabetul zaharat. Diabetul determină acumularea zahărului în sânge. Riscul de deces din cauza bolilor de inimă pentru adulții cu diabet este mai mare decât pentru adulții care nu au diabet.

v Obezitatea. Obezitatea este excesul de grăsime corporală. Obezitatea este legată de un nivel mai ridicat de colesterol „rău” și trigliceride și de un nivel mai scăzut de colesterol „bun”. Obezitatea poate duce la hipertensiune arterială și diabet, precum și la boli de inimă.

Ce comportamente cresc riscul bolilor de inimă

v Dieta bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol a fost legată de boli de inimă și afecțiuni conexe cum ar fi ateroscleroza. De asemenea, prea multă sare (sodiu) în alimentație poate crește tensiunea arterială.

v Insuficientă activitate fizică duce la boli de inimă. Activitatea fizică regulată vă poate reduce riscul de boli cardiace.

v Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul tensiunii arteriale,nivelul trigliceridelor și provoacă boli de inimă.

v Consumul de tutun crește riscul de boli de inimă și atac de cord:

• Fumatul poate afecta inima și vasele de sânge, ceea ce vă crește riscul de afecțiuni cardiace;
• Nicotina crește tensiunea arterială și afectează vasele;
• Monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce cantitatea de oxigen pe care o poate transporta sângele;
• Expunerea la fumatul pasiv crește riscul de boli de inimă chiar și pentru nefumători.

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Folosiți inima pentru a vă alimenta sănătos și a bea înțelept

v Reduceți băuturile cu zahăr și sucurile de fructe -alegeți în schimb apa; Înlocuiți dulciurile cu fructe proaspete, ca alternativă sănătoasă.

v Încercați să mâncați 5 porții de fructe și legume pe zi;

v Reduceți consumul de alcool;

v Încercați să limitați alimentele procesate și preambalate, care sunt deseori bogate în sare, zahăr și grăsimi.

v Găsiți și utilizați rețete culinare pentru alimentație sănătoasă.

Folosiți inima pentru a deveni mai activi

v Faceți cel puțin 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată de 5 ori pe săptămână.

v Sau faceți exerciții de intensitate sporită nu mai puțin de 75 minute pe săptămână.

v Jocul, mersul pe jos, treburile casnice, dansul - toate contează!

v Fiți mai activ în fiecare zi – ridicați scările, mergeți cu bicicleta în loc să conduceți.

v Rămâneți în formă acasă - puteți participa la cursuri de exerciții virtuale și antrenamente pentru întreaga familie.

v Descărcați o aplicație de exerciții sau utilizați un pedometru pentru a vă urmări progresul.

Folosiți inima pentru a spune nu tutunului

v Este cel mai bun lucru pe care îl faceți pentru a îmbunătăți sănătatea inimii.

v În termen de 2 ani de la renunțare riscul bolilor coronariene este substanțial redus.

v În termen de 15 ani, riscul de BCV revine la cel al unui nefumător.

v Expunerea la fumatul pasiv la fel este o cauză a bolilor de inimă la nefumători.

v Renunțând / nu fumând, veți îmbunătăți sănătatea dvs. și a celor din jur.

v Dacă întâmpinați probleme la renunțare, solicitați sfaturi profesionale și întrebați angajatorul dacă oferă servicii de renunțare la fumat.

Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3.4

Până în 2030, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU urmăresc reducerea cu o treime a deceselor premature cauzate de boli netransmisibile.

Adoptând un stil de viață sănătos, vă puteți ajuta să mențineți tensiunea arterială, colesterolul și nivelul zahărului din sânge normal și să reduceți riscul de boli de inimă și atac de cord. Alegeți obiceiuri sănătoase!