Ziua mondială fără tutun
Anual la 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi marchează Ziua mondială fără tutun (ZMFT) pentru a aborda consecințele pe care le are tutunul asupra sănătății populației, mediului înconjurător, economiei și a susține politici eficiente de reducere a riscurilor condiționate de tutun, a îndemna oamenii să-și revendice dreptul la sănătate și la o viață fără tutun pentru generațiile viitoare.
Îndemnul pentru acțiune din anul curent este: „Avem nevoie de alimente, nu de tutun”. Campania are drept scop creșterea gradului de conștientizare privind impactul tutunului asupra sănătății, mediului și securității alimentare la nivel global: de la cultivare, producere, distribuire și consum. De asemenea, oferă consumatorilor un motiv în plus de a renunța la orice produs ce conține tutun.
Impactul nociv al industriei tutunului asupra sănătății, mediului și economiei țărilor este enorm și în continuă creștere, creând o presiune inutilă asupra resurselor deja limitate ale planetei noastre și ecosistemelor fragile. Campania Zilei Mondiale fără Tutun vine să încurajeze guvernele, ca să pună capăt subvențiilor pentru cultivarea tutunului, să folosească resursele financiare pentru susținerea programelor de înlocuire a tutunului cu culturi agricole durabile pentru a îmbunătății securitatea alimentară a țărilor.
În Republica Moldova, terenurile pentru cultivarea tutunului au fost reduse semnificativ, începând cu anii 90 ai secolului trecut și în prezent culturile de tutun ocupă circa 300 de hectare. Cu regret, de menționat că se dorește ”revitalizarea” ramurii de cultivare a tutunului, despre aceasta s-a discutat recent în cadrul unei ședințe la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare cu reprezentanții de ramură. Potrivit producătorilor și procesatorilor de tutun, țara noastră ar putea crește volumele de producere, ca să sporească exportul, considerând că producerea tutunului ar fi o ramură strategică și de perspectivă pentru economia națională.
Este dovedit faptul că producerea tutunului nu este o ramură ”strategică” și de ”perspectivă” pentru orice țară, iar veniturile obținute sunt fals percepute de către susținătorii acestei ipoteze: consecințele fiind mult mai grave și devastatoare pentru sănătatea și bunăstarea populației.
Tutunul, îmcepând cu procesele de cultivare, producere și finalizând cu consumul oricărui tip de produs ce conține tutun – prezintă o povară umană și economică substanțială, fiind asociat cu un risc crescut pentru bolile cardiovasculare, respiratorii, cancer, diabet, hipertensiune arterială și multe altele. ucigând anual peste 8 milioane de oameni pe an în întreaga lume, dintre care 1,2 milioane de decese sunt cauzate de expunerea la fumul de tutun.
În Republica Moldova se estimează că peste 6000 de persoane (aproximativ 14%) mor în fiecare an din cauza consumului de tutun. Potrivit ultimului Studiu național al prevalența factorilor de risc ai BNT (STEPS, 2021) trei din 10 adulți (18 – 69 ani) sau 29,9% fumează activ, inclusiv 52% de bărbați și 7,7% de femei și acești indici fiind în creștere, îndeosebi printre persoanele tinere, atât bărbați, cât și femei.
Industria tutunului pentru a-și menține veniturile este permanent în căutarea de noi consumatori și deseori aceștea sunt adolescenții și tinerii. În Republica Moldova, conform Studiului Global al Adolescenților despre Fumat (GYTS, 2019) 16,3% din adolescenți de 13 – 15 ani sunt fumători activi, mai mult de un sfert din ei sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu și acești indicatori sunt în creștere, comparativ cu studiul trecut (GYTS, 2013). Totodată, circa 10% din adolescenți consumă alte tipuri de produse din tutun, decât țigaretele obișnuite: 3,9% dintre ei consumă produse din tutun care nu arde (IQOS) și 17,7% – țigarete electronice. De menționat, că nicotina din e-țigarete este un aditiv extrem de dependent, care afectează creerul în dezvoltare al adolescenților și dublează șansele de a deveni fumător în viața de adult.
Mesajele Zilei mondiale fără tutun
- Tutunul afectează grav sănătatea oamenilor
Epidemia tutunului este recunoscută ca una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică cu care s-a confruntat vreodată omenirea, ucigând anual peste 8 milioane de oameni pe an în întreaga lume, dintre care 1,2 milioane de decese sunt cauzate de expunerea la fumul de tutun.
- Tutunul afectează dezvoltarea durabilă
Potrivit unui studiu din 2018, costul economic total al fumatului, atât din cheltuielile pentru sănătate, cât și din pierderile de productivitate este echivalent cu aproape 1,8% din produsul intern brut (PIB) la nivel global.
- Cultivarea tutunului afectează sănătatea fermierilor și a familiilor lor
Aproximativ 1 din 4 fermieri de tutun sunt afectați de boala tutunului verde (otrăvire cu nicotină). Boala este cauzată de nicotina absorbită prin piele din manipularea cu frunzelor de tutun. De asemenea, fermierii de tutun sunt expuși zilnic prafului de tutun și altor pesticide chimice. Un fermier de tutun care plantează, cultivă și recoltează tutun poate absorbi nicotină echivalentă cu 50 de țigări pe zi, ceea ce crește riscul afecțiunilor pulmonare și altor riscuri pentru sănătate.
- Tutunul dăunează mediului
Aproximativ 200.000 de hectare de teren la nivel global sunt defrișate anual pentru cultivarea și uscarea tutunului. Tutunul epuizează fertilitatea solului, iar reabilitarea solului după cultivarea tutunului este foarte costisitoare. Cultivarea tutunului epuizează pânzele freatice. Numai etapa de cultivare a tutunului necesită aceeași cantitate de apă de care ar avea nevoie un individ pentru un an întreg. De asemenea, cultivarea tutunului necesită utilizarea intensă a pesticidelor și îngrășămintelor, care contaminează lacurile, râurile și sursele de apa potabilă. Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului și conține trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan și oxizi de azot.
- Tutunul afectează securitatea alimentară
Cultivarea și producerea de tutun provoacă daune ecologice globale pe termen lung, provocând schimbări climatice și joacă un rol crucial în determinarea viitorului agriculturii și al securității alimentare. Terenurile agricole de calitate sunt din ce în ce mai des folosite pentru cultivarea tutunului în țările cu venituri mici și medii, reducând din capacitatea lor care ar putea fi folosite pentru producerea alimentelor.
- Renunțați la tutun pentru a salva viața și planeta
Tutunul ucide jumătate din utilizatorii săi. Fiecare țigară fumată sau consumarea oricărui produs ce conține tutun risipește resurse prețioase de care depinde existența noastră. Renunță la tutun pentru sănătatea ta și a planetei noastre.
- Încurajați fermierii de tutun să treacă la culturi durabile
Autoritățile ar trebui să încurajeze fermierii de tutun și să-i susțină pentru a trece la culturi alternative, mai durabile, cum ar fi cerealele, leguminoasele, fructele, dezvoltarea sectorului zootehnic, pentru a reduce impactul negativ al tutunului și a asigura securitatea alimentară.
Renunțați la tutun și contribuiți la securitatea alimentară globală!
Totodată este necesar de a continua implementarea și punerea în aplicare a măsurilor de control al tutunului. OMS solicită țărilor și factorilor de decizie să înăsprească legislația antitutun în conformitate cu Convenția-cadru pentru controlul tutunului și îndeamnă țările să nu colaboreze cu industria tutunului.
Republica Moldova, ca țară – parte a Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului (CCCT), continuă să consolideze cadrul legislativ privind controlul tutunului. Astfel, la 28 decembrie 2022, Guvernul a aprobat noi modificări și completări la regulamentele sanitare privind produsele din tutun şi produsele conexe Principalele prevederi se referă la completarea cerințelor și stabilirea listei de notificare şi raportare a informației privind dispozitivele și accesoriile de utilizare, reîncărcare sau încălzire a produselor din tutun sau produselor conexe; extinderea aplicării reglementărilor privind comercializarea și publicitatea acestor produse și anume:
- aplicarea interdicțiilor de expunere vizibilă;
- interzicerea comercializării persoanelor și de către persoane sub 18 ani a acestor produse;
- interzicerea a oricăror forme de publicitate și a utilizării mărcilor comerciale sau/și a elementelor de brand în scopul promovării, directe sau indirecte a acestora, etc.
Luna Națională de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicafiilor alimentare și holerei
În perioada 01-31 mai 2023, în țară sunt organizate activităţi de informare, educare și comunicare în contextul marcării lunii de profilaxie a bolilor diareice acute (BDA), intoxicaţiilor alimentare şi holerei. Astfel, sunt desfășurate măsuri de promovare a cunoștințelor privind maladiile cu factor de transmitere alimentar și hidric și de prevenire a acestora în rândul populației generale și în colectivități organizate.
BDA reprezintă o problemă de sănătate publică cu impact considerabil asupra sistemelor de sănătate și socio-economic. Actualmente, peste 200 de boli sunt cauzate de consumul de alimente, sau apă, contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice. BDA pot fi transmise prin intermediul produselor alimentare contaminate cu agenți patogeni la diferite etape ale lanțului de producere, depozitare, transportare sau consum al alimentelor. Totodată, serviciile de apă și canalizare absente, inadecvate sau gestionate necorespunzător expun persoanele la riscuri prevenibile pentru sănătate. Astfel, apa contaminată și condițiile de igienă deficitare pot determina transmiterea unor boli precum holera, dizenteria, hepatita A, febra tifoida etc.
La nivel global, anual, aproape una din 10 persoane este afectată de boală diareică acută, ce duce la peste 420 mii de decese. Copiii sunt afectați în mod disproporționat, cu 125 mii de decese în fiecare an (persoane sub 5 ani). În Republica Moldova, anual, se înregistrează cca.16-20 mii cazuri de BDA. În structura morbidităţii, în 65-75% predomină copiii până la 17 ani; morbiditatea în mediul populaţiei urbane este de 1,8 ori mai mare faţă de populaţia rurală. Anual, se înregistrează peste 20 de izbucniri epidemice, cu 5-10 și până la 300 persoane afectate.
În grupul BDA sunt incluse patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral (holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza etc.).
Semnele clinice ale acestui grup de nozologii sunt diferite, dar pot fi şi comune, inclusiv febră până la 40°C, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sânge, mucus, apos), cu frecvenţă până la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee. În unele cazuri, se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi respectiv, şocul toxico – infecţios. La copii, mai ales până la 1 an, semnele clinice se dezvoltă mai repede decât la adulţi şi respectiv, starea sănătăţii se poate agrava în timp scurt.
Perioada de incubaţie este perioada de la pătrunderea agentului etiologic în organismul uman până la dezvoltarea semnelor clinice. La diferite forme nozologice această perioadă diferă de la 30 minute până la 3-7 zile, la yersinioză, febra tifoidă – până la 3 săptămâni.
Sursa de infecţie pentru o parte din BDA (dizenterie, infecţia rotavirală, febra tifoidă, etc.) este numai omul. Pentru alt grup de boli (salmoneloza, yersinioza, febra paratifoidă B şi C), surse de infecţie sunt şi animalele, păsările, rozătoarele. Putem contacta agenţii cauzali ai BDA în diferite locuri: transport, instituţii publice, locuri de educaţie, instruire, muncă, odihnă, etc.
În Republica Moldova, creşterea sezonieră a morbidităţii prin BDA se atestă în perioada caldă (lunile iunie-septembrie) a anului. Omul se poate infecta pe cale alimentară, habituală şi hidrică, respectiv, măsurile profilactice sunt îndreptate la întreruperea realizării mecanismului de transmitere a infecţiilor date. La unele nozologii (infecția rotavirală) se realizează și calea aerogenă de transmitere.
Pentru prevenirea bolilor diareice acute, îndeosebi la copii, este necesar de a respecta următoarele reguli:
- alăptarea naturală a copiilor mici cât mai mult timp;
- imunizarea copiilor contra infecției rotavirale;
- respectarea regulilor de igienă: spălarea mâinilor cu săpun după folosirea veceului şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor. Este important de învățat copiii metoda corectă de spălare a mâinilor și de verificat cum se aplică;
- spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
- excluderea din alimentaţie a produsele alimentare uşor alterabile cu termeni expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);
- evitarea procurării produselor alimentare și a materiei prime în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare adecvate;
- curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi inventarului (cuţite, platouri etc.) folosit la prepararea bucatelor;
- plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata şi materiei prime în frigider;
- folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranşarea produselor gata şi materiei prime;
- respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare;
- prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor;
- utilizarea apei potabile doar din surse autorizate sau îmbuteliată;
- utilizarea pentru scăldat doar a bazinelor acvatice amenajate în acest scop.
Se interzice organizarea festivităţilor în localuri unde lipsesc condiţii de igienă (spălare a mâinilor, WC, seturi suficiente de veselă de bucătărie, capacităţi limitate de păstrare a produselor alimentare etc.); prepararea bucatelor cu 2-3 zile înainte de festivitate; folosirea ouălor, inclusiv de gâscă şi raţe pentru pregătirea cremelor şi dulciurilor fără prelucrare termică; sau implicarea în procesul pregătirii bucatelor a persoanelor cu semne clinice de BDA şi alte maladii infecţioase.
La plecare peste hotarele ţării pe un timp îndelungat este necesar să:
- respectaţi permanent regulile de igienă personală;
- evitaţi să consumaţi apă, gheaţă sau produse alimentare dacă nu sunteţi siguri că ele sunt inofensive.
În cazul apariţiei semnelor clinice de BDA nu se permite autotratamentul. Recomandarea de bază este consultarea de urgenţă a medicului de familie pentru prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat în scopul evitării consecinţelor nedorite.
Pentru mai multe informații accesați link-ul de mai jos:
https://drive.cloud.gov.md/index.php/s/46i3EaKRpyF9Mzw
Săptămâna de conștientizare a consumului de sare 15-21 mai 2023
Săptămâna de conștientizare a consumului de sare 2023 are locîn perioada 15-21 mai 2023 cu tema: „Uită de obiceul de a pune sare în bucatele gata!”. În fiecare an, Organizația Internațională privind Sarea organizează o „Săptămâna Mondială de Conștientizare a Sării” pentru a ajuta la creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele nocive ale consumului în ecxes a sării asupra sănătății.
