25 aprilie - Ziua Mondială a Malariei, cu genericul ''Atingerea obiectivului zero malaria''.

25 aprilie – Ziua Mondială a Malariei

An de an, la 25 aprilie, suntem invitați să conștientizăm pericolul pe care îl reprezintă malaria și totodată – progresele realizate pentru prevenirea, controlul și vindecarea acesteia.

Ziua Mondială a Malariei, are anul acesta genericul ’’Atingerea obiectuvului zero malaria’’, iar OMS și partenerii o vor marca prin sărbătorirea realizărilor țărilor care se apropie de realizarea obiectivului țintă, în ciuda provocărilor cauzate de COVID-19.

Malaria, sau paludismul, este o boală infecţioasă, întâlnită cu precădere în zonele tropicale şi subtropicale, dar boala afectează și alte regiuni, fiind provocată de plasmodiul malaric și transmisă prin înțepătura femelei țânțarului anofel (Anopheles). Este maladia cu răspândirea cea mai largă de pe glob, dar din 2000, eforturile globale de combatere a malariei au dus la evitarea a milioane de cazuri și decese, dovadă că progresul este posibil. Multe țări cu o povară scăzută a bolii s-au orientat rapid spre obiectivul ’’zero malaria’’.

Povara bolii:

• Conform celui mai recent Raport mondial privind malaria, publicat la 30 noiembrie 2020, au existat 229 milioane de cazuri de malarie în 2019, în comparație cu 228 milioane de cazuri în 2018.
• Numărul estimat de decese cauzate de malarie a fost de 409.000 în 2019, comparativ cu 411.000 la nivel mondial în 2018.
• Copiii sub 5 ani sunt cel mai vulnerabil grup afectat de malarie; în 2019, au reprezentat 67% (274.000) din totalul deceselor cauzate de malarie la nivel mondial.
• Regiunea Africană a OMS poartă o parte disproporționată din povara globală a malariei. În 2019, regiunea a reprezentat 94% din cazurile și decesele de malarie.
• Aproximativ 3% din cazurile de malarie în 2019 au fost raportate în regiunea OMS din Asia de Sud-Est și 2% în regiunea OMS pentru Mediterana de Est. Regiunea OMS a Pacificului de Vest și Regiunea OMS a Americii au reprezentat fiecare mai puțin de 1% din toate cazurile.
• Finanțarea totală pentru combaterea și eliminarea malariei în 2019 s-a ridicat la aproximativ 3 miliarde USD. Contribuțiile guvernelor din țările endemice s-au ridicat la 900 milioane USD, reprezentând 31% din totalul finanțării.

În acest an, OMS și partenerii vor marca Ziua Mondială a Malariei prin sărbătorirea realizărilor țărilor care se apropie de realizarea obiectivului țintă- eliminarea malariei. În ciuda provocărilor cauzate de pandemia COVID-19, o serie dintre aceste țări au raportat zero cazuri de malarie indigenă în 2020, în timp ce altele au făcut progrese impresionante în efortul lor spre a deveni țară liberă de malarie. Ele oferă inspirație pentru toate națiunile care luptă pentru a elimina această boală mortală și pentru a îmbunătăți condițiile de trai și sănătatea populației. În ajunul acestei zile, OMS în parteneriat cu RBM(Partnership to End Malaria), parteneriatul pentru a pune capăt malariei, a găzduit un forum virtual cu liderii de țări, personalul medical din prima linie și partenerii globali pentru a împărtăși experiențe și reflecții cu privire la eforturile de atingere a țintei „zero malarieˮ. Afost publicat un nou raport care evidențiază succesele și lecțiile învățate printre grupul „E-2020” al țărilor care sunt în curs de a elimina malaria. Astfel, în fața unei amenințări duale de rezistență la medicamente antimalarice și COVID-19, la nivel global, rețeaua de eliminare se extinde și mai multe țări se îndreaptă spre obiectivul zero al malariei. În 2019, 27 de țări au raportat mai puțin de 100 de cazuri indigene, în creștere față de 6 în 2000. 21 de țări au raportat cel puțin 3 ani consecutivi zero cazuri de malarie indigenă. 10 dintre aceste țări au fost certificate de către OMS ca libere de malarie: Emiratele Arabe Unite (2007), Maroc (2010), Turkmenistan (2010), Armenia (2011), Kârgâzstan (2016), Sri Lanka (2016), Uzbekistan (2018), Paraguay (2018), Argentina (2019) și Algeria (2019). China, o țară care în anii 1940 a raportat anual peste 30 de milioane de cazuri de malarie, a înregistrat zero cazuri indigene în 2016 și a rămas la zero până în prezent, solicitând de la OMS certificarea fără malarie în 2020. În februarie 2021, El Salvador a devenit prima țară din America Centrală care a fost certificată fără malarie de OMS după 50 de ani de angajament constant al guvernului și al poporului său de a pune capăt bolii.

Cadrul OMS pentru eliminarea malariei (2017) oferă un set detaliat de instrumente și strategii pentru realizarea și susținerea eliminării malariei. În ianuarie 2021, OMS a publicat un nou ghid, Pregătirea pentru certificarea de eliminare a malariei, cu orientări extinse pentru țările care se apropie sau se pregătesc pentru certificare.

Programul global pentru combaterea malariei coordonează eforturile globale ale OMS de a controla și eradica malaria prin:

• stabilirea, diseminarea și promovarea adoptării de norme, standarde, politici, strategii tehnice și orientări bazate pe dovezi științifice;
• efectuarea unei evaluări independente a progresului global;
• dezvoltarea de abordări pentru fortificarea capacităților, consolidarea sistemelor de supraveghere;
• identificarea lacunelor în controlul și eliminarea malariei, precum și a noilor domenii de acțiune.

Programul este susținut și consiliat de Comitetul consultativ privind politicile de combatere a malariei (MPAC), un grup de experți la nivel mondial în domeniul malariei. Mandatul MPAC este de a oferi recomandări strategice și asistență tehnică și a se extinde în toate aspectele legate de controlul și eliminarea malariei printr-un proces transparent, flexibil și credibil de elaborare a politicilor.

Aşezarea geografică şi condiţiile climaterice, plasează Republica Moldova printre ţările cu risc sporit pentru această invazie. Monitorizarea populațiilor de culicide în ecosistemele țării pe parcursul a. 2019 au identificat 9 specii dintre care 6 sunt vectori importanți ai unor agenți patogeni, inclusiv și plasmodiului malaric. Astfel, prezența vectorului specifici pe teritoriul țării prezintă un risc sporit pentru sănătatea publică prin faptul că poate transmite agentul cauzal al malariei. Acest fapt a devenit deosebit de important pe fundalul fenomenului de migrație intensă a cetățenilor republicii, inclusiv și în zonele endemice la malarie. În prezența vectorului (țânțarii) acest fapt pune în pericol statutul de țară liberă de malarie. În anii 2018-2020 în republică s-au înregistrat 1, 3 și respectiv 2 cazuri de malarie, toate fiind de import.

Ce este malaria ?

Malaria este o boală infecțioasă des întalnită în multe zone tropicale și subtropicale. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire și tratament, malaria poate evolua către deces.

Care este cauza malariei ?

Malaria este determinată de un grup de protozoare-parazit numite Plasmodium. Parazitul malariei este transmis prin înțepătura femelei țânțarului anofel(Anopheles), în principal între amurg și zori. Femela țânțarului anofel este de dimensiuni mai mici decât masculul, intrând ușor în încaperi prin plase și crăpături.

Cum se manifestă malaria ?

În principal, malaria se manifestă prin febra apărută la șapte zile de la prima posibilă expunere sau la trei luni (mai rar mai târziu) de la ultima posibilă expunere. Orice febră apărută la mai puțin de șapte zile de la o posibilă expunere, nu este cauzată de malarie.

Există forme mai severe de malarie determinate de Plasmodium Falciparum care se pot manifesta prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree și dureri abdominale. La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienței de organ, cum ar fi insuficiența renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolență, comă și deces.

Cum evităm să ne îmbolnăvim de malarie ?

Fiți conștient de riscul, perioada de incubație, posibilitatea debutului întârziat și principale simptome !

Evitați să fiți înțepați de țânțari, în special în intervalul între amurg și zori folosind una din metodele următoare de protecție :

Substanțele insectifuge - se aplică pe pielea expusă sau pe haine pentru a preveni contactul cu țânțarii sau cu alte insecte. Ingredientul activ respinge, dar nu ucide insectele. Evitați contactul cu mucoasele. Nu pulverizați insectifugele pe față, nu aplicați pe pleoape sau buze, pe porțiunile de piele sensibile, arse, deteriorate sau cu cute adânci. Spălați-vă pe mâini după aplicarea insectifugelor. În zonele de climat cald și umed, datorită transpirațiile abundente, repetați aplicarea insectifugelor la fiecare 3 - 4 ore. În cazul în care produsul este aplicat pe haine, efectul durează mai mult. Respectați însă instrucțiunile de pe eticheta îmbrăcămintii pentru a evita deteriorarea anumitor țesături. Respectați doza de insectifuge recomandată de producător, fără depășirea dozei, mai ales pentru copii si femei gravide.

Plasele contra țânțarilor - sunt mijloace excelente de protecție individuală în timpul somnului. Plasele pot fi utilizate cu sau fără aplicarea de insecticid. Cu toate acestea, plasele tratate sunt mult mai eficiente și pot fi disponibile în comerț. Plasele trebuie să fie rezistente și cu o dimensiune a ochiurilor care să nu depășească 1,5 mm. Plasa trebuie să fie introdusă sub saltea, asigurându-se că nu este ruptă și că nu există țânțari în interiorul ei. Există și plase pentru hamace și pentru paturi mici.

Spiralele contra țânțarilor - sunt cel mai bun exemplu cunoscut de vaporizator cu insecticid, având de obicei ca ingredient activ un piretroid sintetic. O spirală este suficientă pentru un dormitor normal pentru o noapte, cu excepția cazului în care camera este deosebit de mică.

O versiune mai sofisticată, care necesită energie electrică, sunt pastilele impregnate cu insecticid plasate pe o rețea electrică aflată în interiorul aparatului și a carei încălzire determină evaporarea insecticidului. Vaporizatoare cu baterie, sunt de asemenea disponibile. Aceste dispozitive pot fi de asemenea utilizate în timpul zilei, dacă este necesar.

Spray- urile cu insecticide sunt destinate uciderii rapide a insectelor. În dormitoare insecticidul trebuie pulverizat înainte de culcare. Tratarea unei camere cu un insecticid va ajuta la eliminarea insectelor, dar efectul poate fi de scurtă durată. Este recomandată pulverizarea combinată cu utilizarea unei spirale, a unui vaporizator sau a unei plase de țânțari.

Turiștii care locuiesc în corturi trebuie să utilizeze o combinație de spirale contra țânțarilor, insectifuge și plase. Dimensiunea ochiurilor plaselor de cort depășește adesea 1,5 mm, astfel încât trebuie montate plase speciale contra țânțarilor. Plasele la ferestre, uși și streșini reduc expunerea la țânțari și alte insecte zburătoare.

Aerul condiționat este un mijloc extrem de eficient de a menține țânțarii și celelalte insecte în afara camerei, atât timp cât nu există găuri în jurul ferestrelor sau ușilor. În interiorul hotelurilor cu aer condiționat nu sunt necesare alte măsuri de precauție.

Chimioprofilaxie - o chimioprofilaxie bună (respectarea regimului de antimalarice prescris - medicamentul, doza si durata) reduce riscul decesului. Cu toate acestea este bine de știut că NICI O SCHEMA DE PROFILAXIE ÎMPOTRIVA MALARIEI NU OFERĂ PROTECȚIE COMPLETĂ !

Ce facem dacă suspectăm că ne-am îmbolnăvit de malarie ?

Dacă la o săptămână sau mai mult după intrarea într-o zonă de risc pentru malarie faceți febră, consultați de urgență un medic și contactați un laborator abilitat pentru a obține un diagnostic corect si un tratament sigur și eficient. Acest lucru rămâne valabil și la întoarcere, formele severe de malarie cu Plasmodium Falciparum putând fi luate în considerare până la 1 lună de la ieșirea din zona de risc !

Ce facem pentru a fi siguri că nu ne-am îmbolnăvit de malarie ?

O consultație la medicul specialist epidemiolog la întoarcerea din zona de risc pentru malarie și un examen de laborator poate să vă asigure că nu v-ați îmbolnăvit de malarie.

Prin semnificaţia sa Ziua Mondială a Malariei încurajează angajamentele guvernelor în protejarea sănătăţii prin eforturi de eliminare a pericolului acestei maladii, o atenţie sporită fiind acordată populaţiei care migrează în zonele endemice la malarie, prin informarea acesteia despre semnele clinice, transmiterea și măsurile de prevenire a malariei precum și modul de utilizare a chimioprofilaxiei individuale.