COVID-19 DACĂ AVEȚI SIMPTOME CA FEBRĂ, TUSE, RINOREE, SOLICITAȚI ASISTENȚA MEDICALĂ LA 112

D. PENTRU INFORMAȚII SUPLIMENTARE APELAȚI LINIA VERDE A AGENȚIEI NAȚIONALE PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ: 0 800 12300

Tag-uri

  • #Achizitii

26 iunie 2021- Ziua Internaţională de Luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri, cu genericul “Comunică despre droguri. Salvează vieți.”.

26 iunie 2021- Ziua Internaţională de Luptă împotriva

 consumului și traficului ilicit de droguri

 

An de an, data de 26 iunie marchează Ziua Internațională de Luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri. Tematica din acest an  “Comunică despre droguri. Salvează vieți.”, vine să ne reamintească despre importanța conștientizării pericolului pe care îl aduce cu sine consumul de  droguri, prevenirii și tratamentului dependenței de aceste substanțe.

Perioada pandemică a scos la iveală și mai mult necesitatea strigentă de a fi solidari și responsabili pentru a ne proteja reciproc, importanța comunității și nevoia de îngrijire a sănătății pentru toți, esențial fiind promovarea informațiilor bazate pe dovezi pentru a contracara „pandemia dezinformării”.

Utilizarea medicamentelor psihoactive sau narcotice și a substanțelor psihotrope fără supraveghere medicală este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. Din acest motiv, producția, vânzarea, distribuția și utilizarea multor dintre aceste substanțe sunt reglementate de tratate internaționale pentru a evita consecințele negative care pot reprezenta o amenințare pentru sănătatea și siguranța persoanei.

De mulți ani, drogurile tradiționale au inclus substanțe psihoactive derivate din plante, cum ar fi cocaina, heroina și cânepa, consumate în aceleași regiuni în care au fost cultivate sau pe căile comerciale către piața finală, iar în ultimele decenii, noile substanțe psihoactive sintetizate în laboratoare existente ilegal, au devenit mai disponibile și sunt utilizate în toate regiunile.

Conform Raportului mondial al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate asupra drogurilor din 2019, aproximativ 271 de milioane de oameni, sau 5,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani din întreaga lume, au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în 2017, iar una din opt persoane din cele 11milioane de oameni care au injectat droguri în 2017, trăiește cu virusul imunodeficienței umane (HIV) și mai mult de jumătate cu virusul hepatitei C (VHC). În același an, aproximativ jumătate de milion de decese la nivel mondial au fost atribuite consumului de droguri.

În Uniunea Europeană consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în rândul tinerilor, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri. Totodată, se estimează că 29% din adulţii europeni au încercat droguri ilegale într-un anumit moment al vieţii.

În Republica Moldova, potrivit datelor statistice, numărul consumatorilor de droguri luaţi la evidenţă în anii 2011-2015 a fost treptat în creștere, iar în perioada 2016-2019 a înregistrat o scădere, fiind în ultimul an de 717 persoane.

Prevenirea consumului de droguri rămâne cel mai bun mijloc de soluționare a problemei. În acest sens, cea mai bună metodă ar fi țintirea adolescenților, deoarece în cazul în care aceștia nu utilizează droguri, va scădea și probabilitatea manifestării acestui obicei în calitate de adulți. Astfel, pot fi urmate principiile:

  • Menținerea unei bune relații cu adolescentul în familie. Pentru aceasta se pot stabili zile și ore în care familia se va reuni pentru a fortifica relațiile. Totodată, este bine ca adolescentul să se simtă valorizat și să contribuie la realizarea sarcinilor din familie.
  • Aplicarea măsurilor corecte și consecvente de educațieÎn comunicarea cu adolescentul este foarte important să fiți corecți, atât în consecvența mustrărilor aplicate, cât și în laudele pe care le oferiți.
  • Încurajarea activităților adolescentului în timpul liberExistă mai puține șanse ca adolescenții activi social, care au o autostimă crescută, să consume droguri.
  • Fiți informați cu privire la substanțele pe care le consumă abuziv adolescenții. Multe substanțe pot să pară inofensive într-un mod eronat. În caz de necesitate, se poate apela după explicații la un medic specialist.

 

Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

 

De ce consumă oamenii droguri?

  • Pentru curiozitate.
  • Pentruplăcere.
  • Pentru că este normal socializării și culturii grupului din care fac parte.
  • Pentru că prietenii o fac.
  • Pentru a-și schimba starea de dispoziție.
  • Pentru a fi la modă.
  • Pentru că persoana consumatoare trece prin probleme emoționale, psihologice sau sociale.


Indicii care pot sugera consumul de droguri:

  • schimbarea bruscă a comportamentului;
  • treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare;
  • pierderea apetitului alimentar;
  • ochi injectaţi;
  • pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;
  • stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă;
  • cheltuieli excesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;
  • pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;
  • schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor “prieteni”, folosirea unui jargon diferit de cel anterior.


 

Toate categoriile de persoane suferă consecinţele negative ale abuzului şi dependenţei de droguri:

  • Fătul expus la medicamente în uter se poate naşte prematur şi subponderal, poate avea simptome de sevraj (sindrom de abstinenţă neonatală), defecte congenitale, expunere care poate afecta intelectualitatea copilului, dezvoltarea acestuia şi comportamentul ulterior din timpul vieţii.
  • Adolescenţii care fac abuz de droguri, consecinţele fiind rezultate şcolare precare şi abandon şcolar. Riscul major este de sarcină neplanificată, violenţă şi boli cu transmitere sexuală (hepatita B, C, HIV/SIDA).
  • Adulţii dependenţi dezvoltă probleme de gândire coerentă, memorie şi atenţie. Prin urmare, scad performanţele de muncă şi sunt afectate relaţiile personale.
  • Abuzul de droguri al părinţilor poate crea haos, stres şi duce la neglijarea copiilor.  Aceste condiţii dăunează familiei şi dezvoltării copiilor într-un mediu „bolnav” şi ar putea determina abuz de droguri în generaţia următoare.

 

Prevenţia consumului de droguri este cea mai bună terapie, iar adolescenţa este un moment critic pentru a preveni dependenţa şi riscurile pe care aceasta le implică. În această perioadă copiii se confruntă cu situaţii noi şi provocatoare şi sunt adesea expuşi unor substanţe dăunătoare cum ar fi drogurile.

În Republica Moldova, prin Hotărârea Guvernului Nr. HG233/2020 din 10.04.2020, a fost aprobată Strategia națională antidrog pentru anii 2020-2027 și a Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021. Strategia își propune o abordare multidisciplinară și echilibrată a problemelor ce țin de consumul de droguri. Aceasta se bazează pe o cooperare interdepartamentală, interdisciplinară și intersectorială de toate nivelurile, având drept fundament trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor:

  • reducerea cererii de droguri;
  • micșorarea riscurilor condiționate de consumul de droguri;
  • diminuarea ofertei de droguri.