COVID-19 DACĂ AVEȚI SIMPTOME CA FEBRĂ, TUSE, RINOREE, SOLICITAȚI ASISTENȚA MEDICALĂ LA 112

D. PENTRU INFORMAȚII SUPLIMENTARE APELAȚI LINIA VERDE A AGENȚIEI NAȚIONALE PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ: 0 800 12300

12 noiembrie 2021, Ziua Mondială a Pneumoniei, cu genericul ”Fiecare respirație contează ”!

12 NOIEMBRIE 2021

ZIUA MONDIALĂ A PNEUMONIEI

FIECARE RESPIRAȚIE CONTEAZĂ !

Ziua Mondială a Pneumoniei este marcată în fiecare an pe 12 noiembrie pentru a crește gradul de conștientizare a populației cu privire la pneumonie, boală care face multe victime printre copii și adulți.

În acest an, evenimentul se va desfășura în contextul pandemiei COVID-19, care a crescut dramatic numărul deceselor cauzate de pneumonie. Din aceste motive, genericul acestuia este „Fiecare respirație contează!”.

Totodată, cel mai important apel în cadrul evenimentului este extinderea accesului la oxigenul medical. Acest element terapeutic a fost un timp îndelungat neglijat, chiar dacă este o intervenție necesară pentru un șir de boli. Pandemia COVID-19 a evidențiat rolul acestuia în procesul de salvare a vieților pacienților care suferă de insuficiență respiratorie.

Pneumonia este principala cauză infecțioasă de deces a copiilor și maturilor, care a luat viața a 2,5 milioane de oameni în anul 2019, inclusiv a 672 mii de copii. În anul 2020, COVID-19 a adăugat încă 2 milioane la numărul de decese, sporind numărul cazurilor fatale provocate de pneumonie până la 4 milioane.

Aproape o treime din toate decesele cauzate de pneumonie au fost atribuite poluării aerului, cu aproximativ 749.200 de decese în 2019. Dintre acestea, poluarea aerului casnic a provocat 423 mii de decese, iar poluarea aerului exterior – 326.000.

În Republica Moldova pneumonia constituie o importantă problemă de sănătate publică. Prevalența generală a populației prin bolile aparatului respirator a constituit în anul 2019 – 1704,1 cazuri la 10 mii populație și 1246,8 în anul 2020, dintre care, printre copiii de 0 -17 ani 11 luni și 29 de zile – 5454,2 cazuri în anul 2019 și 3557,8 cazuri la 10 mii populație în 2020.

Ce tipuri de pneumonie sunt, dacă vorbim despre locul și modul de contracarare a infecției?

În acest sens deosebim următoarele tipuri de pneumonii:

-Pneumonia extraspitalicească (sau comunitară) presupune pneumonia care s-a dezvoltat în afara spitalului.

-Pneumonia intraspitalicească (sau nosocomială) este luată in timpul aflării pacientului în spital. În cadrul pneumoniei intraspitalicești se include și pneumonia asociată ventilației mecanice (care se dezvoltă atunci când pacienții se află mai mult de 48 de ore la un aparat care îi ajută să respire).

-Pneumonia de aspirație este posibilă atunci când persoana inhalează bacterii în plămâni din alimente, băuturi. Acest tip de pneumonie, de regulă, apare la pacienții cu probleme de înghițire, în urma folosirii medicamentelor sedative, alcoolului, drogurilor.

-Pneumonia la pacienții cu imunitate compromisă se dezvoltă în cazul de SIDA, transplant de organe, în cazul tratamentului cu preparate imunosupresoare, la pacienții fără splină.

Din cauza spectrului diferit de microorganisme, a particularităților de evoluție și tratament, la moment există protocoale clinice separate pentru fiecare din tipurile enumerate.

Care sunt factorii de risc de dezvoltare a pneumoniei?

Printre factorii ce predispun la pneumonie se numără:

-Vârsta pacienților până la 2 ani și peste 65 ani;

-Dificultăți la înghițire;

-Imobilizare îndelungată la pat;

-Obezitate sau deficit ponderal;

-Cancer;

-Diabet zaharat;

-Insuficiență cardiacă;

-Boli pulmonare cronice;

-Boli hepatice cronice;

-Bole cerebrovaculare (inclusiv accident cerebrovascular suportat);

-Fumat;

-Terapia imunosupresorie (la pacienți cu cancer, cu afecțiuni autoimune, cu transplant de organe);

Care sunt manifestările pneumoniei?

Manifestările pneumoniei cuprind următoarele:

-Creșterea temperaturii corpului până la 39°C și mai mult;

-Frison;

-Tuse uscată sau cu eliminări de spută;

-Dispnee (senzație de insuficiență de aer) care apare chiar și în repaus;

-Junghi toracic, ce se intensifică în timpul tusei sau a inspirului profund;

-Cianoza (nuanță albastră) a pielii și a lojilor unghiale sau paliditatea pielii.

De asemenea, pacientul prezintă o serie de manifestări nespecifice (posibile și în alte infecții) precum: stare de rău general, cefalee (durere de cap), dureri musculare, oboseală rapidă, transpirații, diminuarea poftei de mâncare, greață, dereglarea somnului.

Care sunt complicațiile pneumoniei?

Printre complicațiile pneumoniei se numără:

-Insuficiență respiratorie acută, care apare, de regulă, în pneumoniile extinse. Alături de tratamentul medicamentos, se aplică oxigenoterapia prin mască sau, în cazurile severe, se efectuează ventilația invazivă (cu plasarea tubului de ventilație în traheea pacientului).

-Insuficiență vasculară acută cu scăderea bruscă a tensiunii arteriale complicată, la rândul său, cu insuficiență renală acută.

-Revărsat pleural (prin propagarea inflamației din plămâni spre pleură, foița ce învelește plămânul) caracterizat prin acumulare de lichid in spațiul pleural dintre plămân și coaste.

-Abcesul pulmonar (transformarea pneumoniei într-o colecție de puroi), care necesită tratamentul chirurgical.

-Bacteriemie (trecerea bacteriilor din focarul de pneumonie în circulația sanguină), care necesită tratament în terapie intensivă.

-Decesul prin sindromul insuficienței multiple de organe.

În ce constă profilaxia pneumoniei?

Atitudine responsabilă față de propria sănătate, adresarea la timp după ajutorul medical, îndeplinirea tuturor recomandărilor prescrise de medic;

-Renunțarea la fumat, normalizarea masei corporale, igiena cavității orale, sanarea focarelor de infecție cronică;

- Alimentație rațională, respectarea regimului de muncă și odihnă, evitarea suprarăcirii, modul de viață activ corespunzător vârstei și stării sănătății;

-Respectarea strictă a măsurlor de limitare a răspândirii infecției în timpul epidemiilor de infecții respiratorii virale acute (purtarea de mască facială, acoperirea nasului și a gurii în timpul strănutului și al tusei, spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, limitarea contactului apropiat al bolnavului cu membrii familiei).

Ce recomandări referitoare la tratamentul pneumoniei există la ora actuală?

Sunt recomandate următoarele măsuri:

-Adresarea la timp după consultul medicului, în special în cazul în care temperatura se menține mai mult de 3 zile, tusea nu diminuează, crește dispneea (senzația de insuficiență de aer). Cu regret, unii pacienți apelează la sfaturile medicinii tradiționale, încercând să se vindece doar cu plante medicinale, această variantă de terapie în cazul pneumoniei poate fi fatală. De asemenea, folosirea procedeelor termice (aplicarea termofoarelor, cataplasmelor locale, saună, băi fierbinți) contribuie doar la intensificarea procesului inflamator și la complicații purulente.

-Respectarea regimului de pat pe toată durata febrei.

-Piatra de temelie în tratamentul pneumoniei o constituie praparatele antibacteriene.

-Medicul selectează preparatele antibacteriene în funcție de severitatea pneumoniei, în funcție de locul și modul de contracarare a pneumoniei, în funcție de bolile asociate, în funcției de prezența alergiei la anumite preparate. De exemplu, în caz de pneumonie pneumococică sunt prescrise antibioticele beta-lactame, în caz de suspecție la infecția cu clamidii, micoplasme, legionele – preparatele din grupul macrolidelor, tetraciclinelor, fluorochinolonelor respiratorii. Pneumonia virală va necesita administrarea preparatelor antivirale, iar pneumonia provocată de fungi – preparate antifungice.

-În caz de evoluție complicată este nevoie de terapia antibacteriană combinată cu două sau trei preparate.

-Durata medie a tratamentului antibacterian constituie 7-10 zile, însă în unele cazuri poate dura 2-3 săptămâni.

-Este necesar să fie respectată durata tratamentului prescrisă de medic pentru a preveni recediva infecției, dezvoltarea complicațiilor și a rezistenței microbiene la antibiotice.

Tratamentul pneumoniei are o influență puternică asupra familiei, poate provoca dificultăți financiare, contribuind la ciclul sărăciei și la pierderea zilelor de muncă. Din aceste motive cea mai potrivită intervenție este prevenirea afecțiunii. Iată un set de practici de sănătate care pot fi de folos:

– Alăptarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viață este o componentă cheie a consolidării sistemului imunitar al copilului, fiind capabilă să reducă incidența pneumoniei cu 23%.

– Nutriția adecvată ajută la asigurarea unui sistem imunitar funcțional pentru a proteja copiii de pneumonie, precum și de alte boli.

– Vaccinarea împotriva virusului Haemophilus influenzae tip b (Hib), Bordetella pertussis (tusea convulsivă) și a Pneumococcus pneumoniae (pneumococ) va preveni infectarea copilului cu unii dintre cei mai frecvenți agenți patogeni care cauzează pneumonii severe la copii;

– Apa, sanitația și intervențiile de igienă sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii pneumoniei. Atunci când în comunități este introdusă obligativitatea spălării mâinilor cu săpun, numărul cazurilor de îmbolnăvire la copiii sub 5 ani poate fi redusă în jumătate.

– Reducerea poluării aerului interior în timpul încălzirii și a gătitului diminuează considerabil riscul apariției pneumoniei severe la copii.

Fiecare respirație contează.

Contribuția tuturor în reducerea îmbolnăvirii și a deceselor prin pneumonie este esențială.