17 martie 2023 - Ziua Mondială a Somnului

 Astăzi, 17 martie 2023, este marcată Ziua Mondială a Somnului, o bună oportunitate de a transmite tuturor importanța somnului în vederea creșterii calității vieții. Un somn de calitate poate aduce multe beneficii în viața noastră.

Somnul este unul dintre cei trei piloni esențiali pe care se bazează o viață sănătoasă și fericită, alături de nutriție și de activitatea fizică, din păcate este din ce în ce mai ignorat și scurtat de către ritmul alert al vieții „moderne” de azi. Problemele legate de somn constituie o epidemie globală care amenință sănătatea și calitatea vieții.

 Cele 3 elemente care descriu o bună calitate a somnului sunt: durata, continuitatea, și profunzimea. Așa cum demonstrează studiile, calitatea somnului are un impact considerabil asupra calității vieții și a funcționalității pe timpul zilei.

 Deoarece somnul este implicat în multe sisteme fiziologice, durata insuficientă a somnului și calitatea slabă a somnului au fost asociate cu mai multe rezultate negative asupra sănătății: încetinește metabolismul, crește riscul de obezitate, hipertensiune/boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip II, un sistem imunitar deficitar și chiar de unele tipuri de cancer. De asemenea, lipsa somnului poate conduce la afecțiuni psihologice, cum ar fi depresia, anxietatea și psihoza.

 S-a demonstrat că durata redusă a somnului cauzează tulburări ale memoriei, ale funcției executive, ale vitezei de procesare și ale debitului cognitive, de aceea este extrem de important cât dormi, dar mai ales CUM dormi.

 Insomnia afectează între 30 - 45% din populația adultă, cu un impact substanțial asupra performanței și calității muncii.

Totodată, privarea de somn prin somnolența diurnă și prin oboseala cronică provocată crește riscul de accidente la locul de muncă sau rutiere, pacienții prezentând un risc de 7 ori mai mare de a fi implicați într-un accident care se soldează cu deces sau cu traumatisme corporale grave.

Astfel spus, direct sau indirect, întreruperea somnului poate altera viața de familie și relațiile interumane prin afectarea dispoziției unei persoane și a modului în care aceasta își desfășoară activitățile zilnice și interacționează social.

 Știai că pe măsura ce înaintăm în vârstă numărul orelor de somn de care avem nevoie scade?

· Bebeluşii dorm circa 16 ore pe zi;

· copiii cu vârstele între 3 şi 12 ani dorm în jur de 10 ore;

· între 13 şi 18 ani, nevoia de somn scade la 9 ore;

· după 19 ani, dormim cam 8 ore;

· iar după 65 de ani, ne sunt suficiente 6 ore de somn.

Un fenomen tot mai des întâlnit, în special în această perioadă, este amânarea somnului – după ce ne petrecem întreaga zi lucrând, unii dintre noi tindem să ne relaxăm noaptea.

Mai mult decât atât, pentru a profita de timpul nostru, deși suntem obosiți și somnoroși, continuăm să ne uităm la un film sau să citim o carte și amânăm să ne punem la somn. Din cauza sentimentului că ceva ne lipsește și dorința de a umple acest gol ne apucăm de diferite activități și amânăm intenționat somnul.

Cum se manifestă?

· refuzăm să ne culcăm deoarece punem mai multă valoare pe orele târzii decât pe somn;

· este o modalitate prin care câștigăm control asupra timpului nostru;

· este un mod prin care ne „răzbunăm”, pentru că simțim că nu deținem controlul orelor din timpul zilei;

· în general afectează părinții, îngrijitorii sau angajații suprasolicitați și persoanele care suferă de anxietate sau care au dificultăți în gestionarea timpului.