Ziua mondială pentru securitate și sănătate la locul de muncă cu genericul ,,Un mediu de lucru sigur și sănătos – un drept fundamental al salariaților la locul de muncă”
Ziua Mondială a Securității şi Sănătății în Muncă, desemnată de Organizația Internațională a Muncii, este marcată anual pe 28 aprilie și dedicată promovării prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale la nivel mondial.
Anul acesta explorăm tema unui mediu de lucru sigur și sănătos ca principiu fundamental și drept la locul de muncă.
Importanța campaniei este menită să conștientizeze și să concentreze atenția internațională asupra intensificării problemei cât și a modului în care promovarea și crearea unei culturi a securității și sănătății poate facilita la reducerea numărului de decese și traume legate de locul muncă.
Accentuarea la nivel global a importanței securității și sănătății la locul de muncă a fost exprimată în iunie a. 2022, în timp ce Conferința Internațională a Muncii (ILC) a decis să includă un mediu de lucru sigur și sănătos în cadrul OIM al principiilor și drepturilor fundamentale la locul de muncă (FPRW), desemnând Convenția privind securitatea și sănătatea în muncă, 1981 (nr. 155) și Convenția privind cadrul promoțional pentru securitatea și sănătatea în muncă, 2006 (nr. 187) drept convenții fundamentale. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă privind munca decentă și creșterea economică exprimă angajamentul comunității internaționale de a proteja drepturile muncii și de a promova medii de lucru sigure pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru lucrătorii emigranți, în special pentru femeile emigrante și cei cu locuri de muncă precare.
Această decizie reafirmă obligația constituțională a membrilor OIM de a promova, respecta și realiza principiile prevăzute în aceste două convenții, care sunt pe deplin complementare ulterior solicitând membrilor să instituie progresiv politici, programe și sisteme naționale de SSM și să construiască în fiecare țară o cultură preventivă de securitate și sănătate. Acestea conțin prevederi cu sfera generală de aplicare care acoperă toate ramurile de activitate și toți lucrătorii servind drept bază pentru măsurile de securitate și sănătate prevăzute în cele aproape 40 de standarde internaționale de muncă și coduri de practică care se ocupă în mod specific de SSM.
Conform celor mai recente estimări publicate de Organizația Internațională a Muncii 2,78 milioane de lucrători decedează anual din cauza accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Aproximativ 2,4 milioane (86,3 la sută) dintre aceste decese se datorează bolilor profesionale, în timp ce peste 380.000 (13,7 la sută) sunt cauzate de accidente de muncă. În fiecare an, se înregistrează în jur de o mie de ori mai multe accidente profesionale nemortale decât accidentele profesionale mortale. Se estimează că rănile non-mortale afectează 374 de milioane de lucrători anual și multe dintre aceste leziuni au consecințe grave asupra capacității de câștig a lucrătorilor pe termen lung.
Raportul lucrătorilor tineri înregistrează rate semnificativ mai mari de accidentare profesională comparativ cu lucrătorii adulți. Potrivit datelor europene recente, incidența vătămărilor non-mortale la locul de muncă a fost mai mare cu 40% mai mare în rândul lucrătorilor tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani decât în rândul lucrătorilor adulți (EU-OSHA, 2007). În Statele Unite, riscul ca tinerii lucrători cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani să sufere un accident profesional nemortal este de aproximativ de două ori mai mare decât cel pentru lucrătorii cu vârsta de 25 sau mai mult.
S-a constatat că cea mai mare pondere „de departe” a deceselor legate de muncă este asociată cu bolile profesionale, 31% dintre decese fiind legate de boli circulatorii, 26% de cancere legate de muncă și 17% de boli respiratorii. Lucrătorii folosesc acum mai multă tehnologie, iar 36% dintre lucrători lucrează ore excesiv de lungi, definite ca peste 48 de ore de muncă pe săptămână.
Pe lângă faptul că provoacă suferințe umane incalculabile, accidentele și bolile profesionale constituie un cost economic semnificativ, care reprezintă o pierdere anuală estimată de 3,94% din PIB-ul global (ILO, 2017c).
Un studiu recent care acoperă multe țări din Uniunea Europeană a arătat că munca are un impact negativ asupra capacității de a lucra pentru o treime din lucrători. Pe baza unui studiu al Fundației Europene pentru Dezvoltarea Vieții și Muncă (European Foundation for the Development of Living and Working Conditions), în anul 2009 unul din patru lucrători europeni a lipsit de la muncă din cauza problemelor de sănătate. Fiecare al zecelea angajat a fost asociat cu un accident de muncă. Aproape o treime dintre lucrători au raportat că riscurile legate de muncă le amenință sănătatea și siguranța.
În prezent, aproximativ 60% dintre angajați se confruntă cu programe de lucru rapide și agitate, în cea mai mare parte a orelor lor de lucru. 12% dintre cei chestionați spun că adesea sau aproape niciodată nu au suficient timp pentru a-și termina munca. În Finlanda, 25,4% din toți angajații suferă de stres, care nu este cu mult mai mare decât media europeană.
Studiul a constatat, de asemenea, că aproape jumătate din lucrătorii europeni încă lucrează în poziții incorecte și neconfortabile din punct de vedere ergonomic ceea ce este caracteristic și pentru lucrătorii din Republica Moldova. Aproape o treime din lucrători sunt expuși la zgomot în timpul muncii; un sfert dintre lucrători lucrează în condiții de praf, temperaturilor ridicate sau scăzute și vibrații.
Organizația Internațională a Muncii observă că schimbările în practicile de lucru, demografie, tehnologie și mediu creează noi preocupări în domeniul Sănătății și Securității în Muncă. Prevenirea mai eficientă a riscurilor stabilite, necesită la schimbări profunde în locurile și modurile de lucru.
Sunt necesare intervenții din partea structurilor de siguranță și sănătate în reflectareași dezvoltarea unei culturi generale de prevenirea riscurilor în rândul muncitorilor.
În primul rând, tehnologia precum digitizarea, robotica și nanotehnologia pot afecta, de asemenea, sănătatea psihosocială și pot introduce noi materiale cu pericole nemăsurate pentru sănătate. Dacă tehnologia este aplicată corect, poate ajuta, de asemenea, la reducerea expunerilor periculoase, la facilitarea instruirii și a inspecțiilor de muncă.
Un rol important revine și schimbărilor demografice, deoarece lucrătorii tineri au rate semnificativ ridicate de accidentări profesionale, în timp ce lucrătorii mai în vârstă au nevoie de practici adaptive și echipamente pentru a lucra în siguranță. Femeile – care intră în forța de muncă în număr tot mai mare – sunt mai susceptibile de a avea aranjamente de muncă nestandardizate și au un risc mai mare de tulburări musculo-scheletice. Dezvoltarea și schimbările climatice dau naștere la riscuri cum ar fi poluarea aerului, stresul termic, bolile emergente, schimbările climaterice care pot duce la pierderi de locuri de muncă. În mod egal, noi locuri de muncă vor fi create prin dezvoltarea durabilă și economia verde. Schimbările în organizarea muncii pot aduce flexibilitate care permite mai multor persoane să intre în forța de muncă, dar pot duce și la probleme psiho-sociale, inclusiv insecuritate, confidențialitate și timp de odihnă compromis sau protecții sociale și SSM inadecvate.
Aproximativ 36% din forța de muncă din lume lucrează în prezent ore excesive (mai mult de 48 de ore pe săptămână). Accidentele și bolile profesionale duc la efecte devastatoare asupra lucrătorilor, întreprinderilor și comunităților și economiilor întregi. În ciuda multor îmbunătățiri, prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale continuă să aibă o importanță considerabilă la nivel global.
Numai prin eforturi comune, ale părților interesate de asigurarea unor locuri de muncă sigure şi sănătoase, putem garanta îndeplinirea obiectivelor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale cât şi de consolidare a unei reale culturi a prevenirii.
În contextul celor menționate specialiștii din domniu, vin cu următoarele recomandări pentru angajatori privind securitatea și sănătatea în muncă a muncitorilor:
1. Asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos pentru salariați, cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în vigoare inclusiv acordarea cu utilaj necesar standardizat cît și echipamente de protecție individuală precum:
a) echipamente pentru protecția ochilor, feței, capului și membrelor;
b) echipamente de protecție individuală împotriva căderilor de la înălțime;
c) echipamente împotriva zgomotului;
d) dispozitive pentru protecție respiratorie;
e) dispozitive pentru protecție radiologică etc..
2. Efectuarea atestării locurilor de muncă în conformitate cu prevederile legislației în vigoare în scopul prevenirii cazurilor de boli profesionale și accidentelor în muncă în rândul angajaților;
3. Crearea locurilor de muncă sănătoase prin acordarea serviciilor de instruire, educație și aprovizionarea cu materiale informaționale referitoare la securitatea și sănătatea la locul de muncă.
4. Respectarea și crearea condițiilor necesare în oferirea angajaților a unei culturi a regimului alimentar și de odihnă sănătos.
,,Doar prin promovarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă vom putea proteja viața lucrătorilor, familiilor acestora și comunității în general”
