Ziua Mondială a Inimii
Ziua Mondială a Inimii este marcată anual pe 29 septembrie, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populației cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și importanța prevenirii acestora.A fost fondată în anul 2000 la inițiativa Federației Mondiale a Inimii (FMI), iar în acest an se află la cea de-a 23 aniversare.
Sloganul din acest an pentru Ziua Mondială a Inimii este ,,Folosește🖤, cunoaște🖤” .
Această zi este o oportunitate pentru toată lumea să se oprească și să se gândească cum poate folosi inima în cel mai bun mod. Campania se concentrează pe pasul esențial de a ne cunoaște mai întâi inimile, pentru că iubim și protejăm doar ceea ce știm. Într-o lume în care cunoștințele despre sănătatea inimii sunt limitate și politicile sunt insuficiente sau absente, ne propunem să spulberăm barierele și să dăm tuturor puterea să preia controlul asupra sănătății proprii. Pentru că atunci când știm mai multe, putem avea mai mare grijă🖤.
Ați folosiinima înseamnă a gândi diferit pentru a lua decizii corecte. A acționa cu curaj pentru a-i ajuta pe alții. Acest lucru este foarte important. Inima este singurul organ care poate fi auzit și simțit. Acesta este primul și ultimul semn de viață. Este unul dintre puținele lucruri care ne poate uni ca ființe umane.
,,Pentru fiecare inimă”, orientează atenția de la acțiunile în sine către beneficiarii acțiunilor, ce permite o aplicare mai largă și mai personalizată a campaniei. Ne dorim ca mesajul Zilei Mondiale a Inimii să ajungă la cât mai mulți oameni posibil pentru a ajuta fiecare inimă să-și îmbunătățească sistemul cardiovascular.
Bolile cardiovasculare (BCV) este ucigașul numărul unu din lume. În combinație cu atacul de cord, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă - ucid peste 20,5 milioane de oameni în fiecare an. Majoritatea acestor decese au loc în țările cu venituri mici și medii.Acest număr poate fi redus - există speranță! Circa 80% dintre decesele premature cauzate de BCV pot fi prevenite. Făcând mici schimbări în stilul nostru de viață – ceea ce mâncăm și bem, cât de mult facem mișcare și cum gestionăm stresul – ne putem gestiona mai bine sănătatea inimii și putem învinge BCV.
Circa 85% dintre decesele cauzate de BCV se datorează atacului de cord și accidentului vascular cerebral. Peste 75% dintre decesele cauzate de BCV au loc în țările cu venituri mici și medii. 1 din 3 decese cauzate de BCV apar prematur la persoanele cu vârsta sub 70 de ani.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în acest an, a lansat primul său raport despre impactul global devastator al hipertensiunii arteriale, împreună cu recomandări privind modalitățile de a câștiga cursa împotriva acestui ucigaș tăcut. Raportul arată că aproximativ 4 din 5 persoane cu hipertensiune arterială nu sunt tratate adecvat, iar dacă țările ar putea extinde acoperirea tratamentului adecvat, 76 de milioane de decese ar putea fi evitate între 2023 și 2050.
Hipertensiunea arterială afectează 1 din 3 adulți din întreaga lume. Această condiție obișnuită, mortală, duce la accident vascular cerebral, atac de cord, insuficiență cardiacă, leziuni renale și multe alte probleme de sănătate.
Numărul persoanelor care trăiesc cu hipertensiune arterială (tensiune arterială de 140/90 mmHg sau mai mare sau care iau medicamente pentru hipertensiune arterială) sa dublat între 1990 și 2019, de la 650 de milioane la 1,3 miliarde. Aproape jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială la nivel global nu sunt în prezent conștienți de starea lor. Mai mult de trei sferturi dintre adulții cu hipertensiune arterială trăiesc în țări cu venituri mici și medii.
În Republica Moldova, pe parcursul a două decenii, bolile cardiovascularese plasează constant pe primul loc printre cauzele de deces și dețin peste 55% din decesele cauzate de bolile netransmisibile. Nivelul mortalității prin BCV rămâne stabil înalt constituind 826,7 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2022 și fiind într-o ușoară descreștere în comparație cu anul 2021- 867,8 cazuri la 100 mii locuitori. În funcție de sex, rata mortalității prin bolile aparatului circulator este mai mare printre femei (64,5%) cu 13,3 p.p. decât cea înregistrată printre bărbați (51,3%), fiind observat fenomenul „supramortalității feminine”. În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator, în anul 2022 predomină pe primele locuri - cardiopatia ischemică acută și cronică cu (47,3% bărbați și 54,6 % femei), bolile cerebro-vasculare (25,3% bărbați și 25,8% femei) și infarctul miocardic acut (11,1% bărbați și 4,3 femei). Aceste boli rămân a fi o problemă gravă pentru populația adultă activă, în deosebi, bolile cerebro-vasculare și infarctul miocardic acut, care reprezintă o urgenţă majoră şi o importantă problemă de sănătate publică, caracterizată prin dizabilitate severă şi tratament de lungă durată și moarte subită, necesitând costuri exorbitante pentru sistemele de asigurări de sănătate.
De asemenea și indicatorii morbidității prin bolile aparatului circulator se mențin la un nivel stabil înalt în ierarhia bolilor înregistrate pe țară în anii 2020-2022. Incidența prin BCV în anul 2022 a constituit 1997,3 cazuri la 100 mii locuitori, fiind de 1,2 ori mai mare comparativ cu anul 2021 (1681,8 cazuri la 100 mii cazuri), iar prevalența a constituit 29793,2 cazuri la 100 mii locuitori în comparație cu 28302,5 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2021.
BCV poate fi cauzată de o combinație de factori de risc socioeconomici, comportamentali și de mediu, inclusiv hipertensiune arterială, alimentație nesănătoasă, colesterol ridicat, diabet, poluare a aerului, obezitate, consum de tutun, boli de rinichi, inactivitate fizică, consum nociv de alcool, stres. Istoricul familial, etnia, sexul și vârsta pot influența, de asemenea, riscul de boli cardiovasculare.
Condițiile de sănătate care cresc riscul BCV
Ø Tensiune arterială crescută. Hipertensiunea arterială este un factor major de risc pentru bolile de inimă. Este o afecțiune medicală care se întâmplă atunci când presiunea sângelui din arterele și celelalte vase de sânge este prea mare. Presiunea ridicată, dacă nu este controlată, vă poate afecta inima și alte organe majore ale corpului, inclusiv rinichii și creierul. Vă puteți reduce tensiunea arterială cu modificări ale stilului de viață sau cu medicamente pentru a reduce riscul de boli de inimă și atac de cord.
Ø Nivel crescut de colesterol în sânge.Colesterolul crescut este estimat că provoacă 2,6 milioane de decese (4,5% din total) și este implicat în boli de inimă și accident vascular cerebral. Colesterolul este o substanță ceroasă, asemănătoare grăsimilor, produsă de ficat și care se găsește și în anumite alimente. Dacă luăm mai mult colesterol decât poate folosi organismul, excesul se poate acumula în pereții arterelor. Acest lucru duce la îngustarea vaselor și poate reduce fluxul de sânge către inimă, creier, rinichi și alte părți ale corpului. Colesterolul ridicat din sânge nu are de obicei semne sau simptome. Singura modalitate de a ști dacă aveți colesterol ridicat este să vă testați.
Ø Consumul de tutun. La nivel global, mai mult de 1 din 10 decese cardiovasculare sunt cauzate de fumat. Aproximativ 1,2 milioane de decese se datorează expunerii la fumatul pasiv. Femeile care fumează prezintă un risc cu 25% mai mare de boli de inimă decât bărbații care fumează.Fumatul este principalul factor de risc prevenibil al bolilor cardiovasculare, cum ar fi boala cardiacă ischemică, care îngustează arterele inimii și al bolilor cerebrale vasculare. Tutunul dăunează vaselor sangvine, crește temporar tensiunea arterială și scade toleranța la efort. Prin scăderea oxigenului pe care sângele nostru îl poate transporta, consumul de tutun crește riscul apariției cheagurilor de sânge care pot duce, de asemenea, la accident vascular cerebral și moarte subită. Riscul unui atac de cord non-letal crește cu 5,6% pentru fiecare țigară fumată și persistă chiar și la doar una-două țigări pe zi.
Ø Diabetul zaharat.Diabetul este o amenințare majoră pentru sănătatea globală. Afectează 1 din 11 adulți, aproximativ 425 de milioane de oameni din lume. Cei care trăiesc cu diabet zaharat de tip 2 au de două ori mai multe șanse de a muri din cauza bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral comparativ cu pacienții fără diabet. Se estimează că la nivel global, până la 212,4 milioane de oameni sau jumătate din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 79 de ani cu diabet nu sunt conștienți de boala lor, iar acești oameni sunt cu toții expuși unui risc crescut de BCV.
Ø Inactivitatea fizică.Aproximativ 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână reduce riscul bolilor de inimă cu 30% și riscul diabetului zaharat cu 27%.
Recomandări pentru a reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare:
ü Alimentați-vă sănătos. Adoptați o dietă sănătoasă cu un conținut redus de sare, zahăr și grăsimi trans. Consumați suficientă apă.
ü Menține o greutate corporală sănătoasă și mișcați-vă. Este nevoie de doar 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată, cinci zile pe săptămână, pentru a vă îmbunătăți și menține sănătatea.
ü Renunțați la consumul oricărui produs din tutun.Riscul de boală coronariană se va reduce la jumătate în decurs de un an dacă renunțați la tutun. Evitați mediile pline cu fum.
ü Reduceți consumul de alcoolul. Nu există un nivel sigur pentru consumul de alcool. Consumul redus de alcool poate reduce riscul de BCV, dovezile arată că situația ideală pentru sănătate este să nu consumați deloc.
ü Gestionați stresul. Exercițiile fizice, respirația profundă, relaxarea mușchilor și a-ți face timp pentru lucrurile pe care le iubești sunt câteva din lista pe care o poți face pentru a-ți gestiona nivelul de stres.
ü Cunoaște-ți cifrele. Cunoașterea numerelor este o parte importantă a menținerii inimii sănătoase. Verificarea regulată a tensiunii arteriale, a colesterolului și a zahărului din sânge este importantă pentru a vă ajuta să determinați și să vă controlați riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.
ü Luați-vă medicamentele conform prescripției medicale. Dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă sau accident vascular cerebral, poate fi necesar să luați medicamente pentru a reduce riscul.Luați medicamentele pe care le-a prescris medicul dumneavoastră și asigurați-vă că respectați regimentul dumneavoastră.
ü Cunoașteți semnele de avertizare. Fiți informat despre simptomele hipertensiunii arteriale, atacului de cord, accidentul cerebro-vascular. În caz de urgență – solicitați serviciul112.
