Ziua Mondială a inimii

                                                Material informativ

către desfășurarea Zilei Mondiale a Inimii – 29 septembrie 2024

Anual, pe data de 29 septembrie marcăm Ziua Mondială a Inimii, cu scopul de a spori gradul de conștientizare a populației cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă, accidentul vascular cerebral și importanța prevenirii acestora. Ziua Mondială a Inimii a fost fondată în anul 2000 la inițiativa Federației Mondiale a Inimii (FMI), iar în acest an se află la cea de-a 24 aniversare.    

       Pe parcursul anilor 2024-2026, campania va derula cu genericul ,,Folosiți pentru acțiune”, susținând indivizii să aibă grijă de inima lor și dându-i putere să îndemne liderii să ia atitudine serioasă și să adopte politici solide pentru sănătatea cardiovasculară. Campania din acest an, evidențiază o trecere de la conștientizare la împuternicirea persoanelor cu un scop clar – să întreprindă acțiuni pentru sănătatea inimii. ”Ați folosi inima” - înseamnă a gândi diferit pentru a lua decizii corecte, a acționa cu curaj pentru a-i ajuta pe alții.

Campania din anul curent este dedicată motivării fiecărei țări să dezvolte și să susțină planuri naționale de acțiune pentru sănătatea cardiovasculară. Sunt necesari factori de decizie la nivel înalt pentru a face diferența, dar fiecare are un rol de a fi un influencer: comunitatea profesională, pacientul și publicul. Susținerea unui DA răsunător pentru politici solide de sănătate.

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt ucigașul numărul unu din lume. Circa 85% dintre decesele cauzate de BCV se datorează atacului de cord și accidentului vascular cerebral. 1 din 3 decese cauzate de BCV apar prematur la persoanele cu vârsta sub 70 de ani. Peste 75% dintre decesele cauzate de BCV au loc în țările cu venituri mici și medii. Circa 80% dintre decesele premature cauzate de BCV pot fi prevenite. Făcând schimbări în stilul nostru de viață – ceea ce mâncăm și bem, cât de mult facem mișcare și cum gestionăm stresul – ne putem gestiona mai bine sănătatea inimii și putem învinge BCV.

Circa 85% dintre decesele cauzate de BCV se datorează atacului de cord și accidentului vascular cerebral. Peste 75% dintre decesele cauzate de BCV au loc în țările cu venituri mici și medii. 1 din 3 decese cauzate de BCV apar prematur la persoanele cu vârsta sub 70 de ani.

În Republica Moldova, pe parcursul a două decenii, bolile cardiovasculare se plasează constant pe primul loc printre cauzele de deces și dețin peste 57% din decesele cauzate de bolile netransmisibile. Nivelul mortalității prin BCV rămâne stabil înalt constituind 794,0 cazuri la 100 mii locuitori în anul 2023 și fiind într-o ușoară descreștere în comparație cu anul 2022- 830,1 cazuri la 100 mii locuitori. În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator, în anul 2023 predomină pe primele locuri - cardiopatia ischemică acută și cronică cu 395,2 cazuri la 100 mii locuitori, bolile cerebro-vasculare – 204,4 cazuri la 100 mii locuitori și infarctul miocardic acut, cu 56,1 cazuri la 100 mii locuitori.

De asemenea și indicatorii morbidității prin bolile aparatului circulator se mențin la un nivel stabil înalt în ierarhia bolilor înregistrate pe țară în anii 2020-2023. Incidența prin BCV în anul 2023 a constituit 206,5 cazuri la 10 mii locuitori, fiind în creștere, comparativ cu anul 2022 (200,5 cazuri la 10 mii cazuri), iar prevalența a constituit 2080,9 cazuri la 10 mii locuitori, în comparație cu 2991,4 cazuri la 10 mii locuitori în anul 2022.

Reducerea mortalității premature din cauza bolilor netransmisibile cu o treime reprezintă o țintă a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 3.4 ale ONU până în anul 2030. Boala cardiovasculară, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral, sunt cel mai frecvente boli netransmisibile la nivel global, responsabile pentru aproape 20,5 milioane de decese, dintre care mai mult de trei sferturi apar în țările cu venituri mici și medii.

Ce sunt bolile cardiovasculare?

Bolile cardiovasculare sunt un grup de tulburări ale inimii și vaselor de sânge. Acestea includ:

Ø boala coronariană – o boală a vaselor de sânge care alimentează mușchiul inimii;

Ø boala cerebrovasculară – o boală a vaselor de sânge care alimentează creierul;

Ø boala arterială periferică - o boală a vaselor de sânge care alimentează brațele și picioarele;

Ø boală reumatică a inimii – afectarea mușchiului și valvelor cardiace din cauza febrei reumatice, cauzată de sterptococ;

Ø cardiopatie congenitală – malformații congenitale care afectează dezvoltarea și funcționarea normală a inimii cauzate de malformații ale structurii inimii încă de la naștere;

Ø tromboză venoasă profundă și embolie pulmonară – cheaguri de sânge în venele picioarelor, care se pot disloca și ajunge la inimă și plămâni.

Infarcturile și accidentele vasculare cerebrale sunt de obicei evenimente acute, cauzate în principal de un blocaj care împiedică curgerea sângelui către inimă sau creier. Cel mai frecvent motiv pentru aceasta este acumularea de depozite grase pe pereții interiori ai vaselor de sânge. Accidentul vascular cerebral se poate produce din cauza unui cheag ajuns în creier sau ca consecința a spargerii unui vas de sânge din creier.

Simptomele bolilor cardiovasculare variază în funcție de afecțiune, și pot include:

Ø Dureri în piept, senzație de apăsare, presiune și disconfort în piept;

Ø Durere, slăbiciune sau amorțeală în picioare și/sau brațe;

Ø Durere sau disconfort la nivelul brațelor, gâtului, umărului, maxilarului și spatelui;

Ø Dificultăți de respirație;

Ø Oboseală rapidă în timpul exercițiilor fizice sau activităților;

Ø Modificări ale ritmului cardiac;

Ø Bătăi ale inimii foarte rapide sau lente, palpitații sau fluturații în piept;

Ø Amețeli sau leșin;

Ø Slăbiciune sau oboseală;

Ø Edemul mâinilor și/sau picioarelor;

Ø Febră;

Ø Erupții cutanate sau pete neobișnuite;

Ø Tuse uscată sau persistentă.

Condițiile de sănătate care cresc riscul bolilor cardiovasculare

Ø Tensiune arterială crescută. Hipertensiunea arterială este un factor major de risc pentru bolile de inimă. Este o afecțiune medicală care se întâmplă atunci când presiunea sângelui din arterele și celelalte vase de sânge este prea mare. Presiunea ridicată, dacă nu este controlată, vă poate afecta inima și alte organe majore ale corpului, inclusiv rinichii și creierul. Vă puteți reduce tensiunea arterială cu modificări ale stilului de viață sau cu medicamente pentru a reduce riscul de boli de inimă și atac de cord.

Ø Nivel crescut de colesterol în sânge. Colesterolul crescut este estimat că provoacă  2,6 milioane de decese  (4,5% din total) și este implicat în boli de inimă și accident vascular cerebral. Colesterolul este o substanță ceroasă, asemănătoare grăsimilor, produsă de ficat și care se găsește și în anumite alimente. Dacă luăm mai mult colesterol decât poate folosi organismul, excesul se poate acumula în pereții arterelor. Acest lucru duce la îngustarea vaselor și poate reduce fluxul de sânge către inimă, creier, rinichi și alte părți ale corpului. Colesterolul ridicat din sânge nu are de obicei semne sau simptome. Singura modalitate de a ști dacă aveți colesterol ridicat este să vă testați.

Ø Consumul de tutun. La nivel global, mai mult de 1 din 10 decese cardiovasculare sunt cauzate de fumat. Aproximativ 1,2 milioane de decese se datorează expunerii la fumatul pasiv. Femeile care fumează prezintă un risc cu 25% mai mare de boli de inimă decât bărbații care fumează. Fumatul este principalul factor de risc prevenibil al bolilor cardiovasculare, cum ar fi boala cardiacă ischemică, care îngustează arterele inimii și al bolilor cerebrale vasculare. Tutunul dăunează vaselor sangvine, crește temporar tensiunea arterială și scade toleranța la efort. Prin scăderea oxigenului pe care sângele nostru îl poate transporta, consumul de tutun crește riscul apariției cheagurilor de sânge care pot duce, de asemenea, la accident vascular cerebral și moarte subită. Riscul unui atac de cord non-letal crește cu 5,6% pentru fiecare țigară fumată și persistă chiar și la doar una-două țigări pe zi.

Ø Diabetul zaharat. Diabetul este o amenințare majoră pentru sănătatea globală. Afectează 1 din 11 adulți, aproximativ 425 de milioane de oameni din lume. Cei care trăiesc cu diabet zaharat de tip 2 au de două ori mai multe șanse de a muri din cauza bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral comparativ cu pacienții fără diabet. Se estimează că la nivel global, până la 212,4 milioane de oameni sau jumătate din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 79 de ani cu diabet nu sunt conștienți de boala lor, iar acești oameni sunt cu toții expuși unui risc crescut de BCV.

Ø Inactivitatea fizică. Aproximativ 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână reduce riscul bolilor de inimă cu 30% și riscul diabetului zaharat cu 27%.

Recomandări pentru a reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare:

ü Alimentați-vă sănătos. Adoptați o  dietă sănătoasă cu un conținut redus de sare, zahăr și grăsimi trans. Consumați suficientă apă.              

ü Menține o greutate corporală sănătoasă și mișcați-vă. Este nevoie de doar 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată, cinci zile pe săptămână, pentru a vă îmbunătăți și menține sănătatea. 

ü  Renunțați la consumul oricărui produs din tutun. Riscul de boală coronariană se va reduce la jumătate în decurs de un an dacă renunțați la tutun. Evitați mediile pline cu fum.

ü Reduceți consumul de alcoolul. Nu există un nivel sigur pentru consumul de alcool. Consumul redus de alcool poate reduce riscul de BCV, dovezile arată că situația ideală pentru sănătate este să nu consumați deloc. 

ü Gestionați stresul.  Exercițiile fizice, respirația profundă, relaxarea mușchilor și a-ți face timp pentru lucrurile pe care le iubești sunt câteva din lista pe care o poți face pentru a-ți gestiona nivelul de stres. 

ü Cunoaște-ți cifrele. Cunoașterea numerelor este o parte importantă a menținerii inimii sănătoase. Verificarea regulată a tensiunii arteriale, a colesterolului și a zahărului din sânge este importantă pentru a vă ajuta să determinați și să vă controlați riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.

ü Luați-vă medicamentele conform prescripției medicale. Dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă sau accident vascular cerebral, poate fi necesar să luați medicamente pentru a reduce riscul. Luați medicamentele pe care le-a prescris medicul dumneavoastră și asigurați-vă că respectați regimentul dumneavoastră.

ü Cunoașteți semnele de avertizare. Fiți informat despre simptomele hipertensiunii arteriale, atacului de cord, accidentul cerebro-vascular. În caz  de urgență – solicitați serviciul 112.

Spune Da pentru  ta.