21 noiembrie 2024 - Ziua Național de renunțare la fumat
Anual, din 2013, în a treia zi de joi din luna noiembrie potrivit inițiativei Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului, în Republica Moldova este marcată Ziua Naţională de renunțare la fumat (ZNRF). Scopul evenimentului este sporirea gradului de conștientizare a populației despre riscurile pentru sănătate a produselor de tutun și nicotină și sporirea accesului la servicii de renunțare, consiliere și tratament.
„Respiră liber-alege viața fără fum”, este genericul, din anul curent, al Zilei naționale de renunțare la fumat, care subliniază importanța de a respira un aer curat, lipsit de substanțe chimice, toxice și cancerigene generate de produsele de tutun și nicotină. Consumul de tutun ucide până la jumătate dintre utilizatorii săi, provocând peste 8 milioane de decese în fiecare an. Peste 1,3 milioane dintre aceste decese sunt înregistrate în rândul nefumătorilor expuși la fumul de tutun. Anual, aproximativ 51,000 de tineri cu vârsta sub 20 de ani mor din cauza bolilor asociate expunerii la fumul de tutun.
La nivel global, în anul 2022, circa 37 de milioane de copii cu vârsta între 13-15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, această cifră a ajuns la 4 milioane de consumatori. Consumul de tutun este considerat a fi principala cauză evitabilă de morbiditate şi mortalitate din lume. Aproximativ 80% din cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din lume trăiesc în țări cu venituri mici și medii.
OMS declară despre o tendință îngrijorătoare a utilizării țigărilor electronice, și anume a utilizării într-un ritm alarmant printre tineri. În lume, 1 din 5 tineri spun că au încercat ţigările electronice înaintea celor clasice.
Tutunul este singurul produs consumat legal care poate ucide până la jumătate din cei care îl folosesc. Prevalenţa consumului de tutun în regiunea europeană a OMS (29% pentru populaţia ≥15 ani), este cea mai mare, comparativ cu restul regiunilor. Anual, 650 000 de europeni mor din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79 000 prin fumat pasiv.
În Republica Moldova, în 2019, 16,3% din adolescenți de vârste 13-15 ani erau consumatori activi ai produselor de tutun și celor care conțin nicotină: 20,4% băieți și 11,8% fete (Studiului GYTS, 2019). Iar, datele studiului Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) arată că în Republica Moldova în anul 2022, o tremie dintre elevi cu vârsta de 15ani (24% băieți și 19% fete) erau consumatori de țigarete electronice.
O situație alarmantă a consumului de tutun se atestă și în rândul adulților. Astfel, potrivit ultimului studiu național al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), 3 din 10 adulți (18 – 69 ani), sau 29,9% din populația adultă, sunt consumatori curenți ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%), comparativ cu femeile (7,7%). Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive și 25% din decesele prin boli cerebrovasculare, fiind cauza fiecărui al zecelea deces în rândul adulţilor şi reducând viaţa fumătorului în medie cu 10-15 ani.
Produsele din tutun și nicotină, clasificare:
Convențional, produsele de tutun și nicotină sunt clasificate în următoarele categorii:
I. Produse din tutun - produse fabricate integral sau parțial din frunze de tutun destinate consumului uman .
a. Produse din tutun pentru fumat: sunt produse din tutun care produc fum, care este inhalat de utilizator, sau de persoanele expuse la fumul de tutun secundar. Acestea produse includ țigările industriale, produse de tutun pentru rulat, șișa, trabucuri, cigarillos, narghilea. Tot la aceasta categorie se atribuie și produsele de tutun încălzit.
b. Produse din tutun fără fum: sunt produse din tutun, care nu ard și nu produc fum, și care se consumă prin mestecare (tutun pentru mestecat), sugere (snus, nasvay) sau inhalare prin nas (snuff).
II. Produse din nicotină - aceste produse conțin nicotină (din diverse surse) sau derivații acesteia, inclusiv săruri de nicotină, și sunt destinate consumului uman. Reprezentanții acestui grup sunt țigările electronice și pungile cu nicotină.
Produse noi și emergente de tutun și nicotină Țigări electronice. Sistemele electronice de livrare a nicotinei și sistemele electronice de livrare a lichidelor fără nicotină, denumite în mod obișnuit țigări electronice, sunt dispozitive care încălzesc un lichid pentru a crea aerosoli care sunt inhalați de către utilizator. Acestea pot să conțină sau nu nicotină. Principalii constituenți ai aerosolului generat de aceste dispozitive sunt: metale grele (crom, nichel, plumb, staniu), particule fine, formaldehida (carcinogen uman), acetaldehida (cancerigen), acroleina (iritant puternic al sistemului respirator), glicoxal (produce efect mutagen), diacetil (aromatizator), etc. Țigările electronice nu conțin tutun, dar sunt dăunătoare sănătății și nu sunt sigure.
Varietatea țigaretelor electronice evoluează rapid pe piața globală, iar Republica Moldova nu este o excepție. Se deosebesc următoarele generații de țigarete electronice: 1. Minis - cunoscute și sub denumirea de „cigalikes”. Seamănă cu țigaretele obișnuite și sunt de unică folosință; 2. Vape pen-uri - sisteme care pot fi reumplute; 3. Mod-uri și Tank-uri - sisteme care pot fi reumplute și pot fi setate, în funcție de preferințele consumatorului; 4. Vape pods - sisteme închise, de unică folosință (preumplute), care se încarcă prin USB. Unele dintre ele seamănă cu markere, stilouri sau stick-uri de memorie și pot fi ușor confundate și chiar ascunse. Sistemele de țigarete electronice deschise, care permit reumplerea cu lichid, concentrația de nicotină poate atinge până la 130 mg/mL. Sistemele de țigarete electronice închise, precum cele de unică folosință și cele de tip „pods”, conțin, de asemenea, cantități ridicate de nicotină (> 60 mg/mL).
Pungi cu nicotină sunt plicuri/pungi preumplute cu pulbere, conține nicotină, care se consumă prin sugere, plasând plicul între gingie și buza superioară.
Produsele din tutun încălzit sunt produse din tutun care produc aerosoli ce conțin nicotină și substanțe chimice toxice în momentul încălzirii tutunului sau la activarea unui dispozitiv care conține tutun. Aerosolii sunt inhalați de utilizatori în timpul unui proces de aspirare sau fumat care implică un dispozitiv. Produsele din tutun încălzit generează aerosoli, atunci când tutunul este încălzit, iar acești aerosoli sunt inhalați de utilizatori. Concentrația compușilor chimici toxici din aerosolul produs de produsele de tutun încălzit variază. Unii dintre aceștia se regăsesc în concentrații mai reduse, spre deosebire de fumul din țigaretele convenționale, în timp ce alții, precum glicidolul, piridina, trisulfura de dimetil, acetoina și metilglioxalul, se găsesc în concentrații mai ridicate. De asemenea, în aerosolul produselor de tutun încălzit au fost identificați compuși chimici care nu sunt prezenți în fumul de țigară, dintre care patru sunt cunoscuți ca potențial cancerigeni, iar 15 au efecte mutagene.
Dependența de nicotină
Nicotina este un compus chimic derivat din tutun sau sintetizat, care dezvoltă dependență. Expunerea la nicotină în timpul adolescenței, când creierul se află încă în stadiul de dezvoltare, poate avea consecințe negative de lungă durată. Dependența de nicotină la tineri, se dezvoltă mult mai rapid și în concentrații mult mai mici, comparativ cu o persoană adultă.
Dependența rezultă în urma interacțiunii complexe a trei factori: dependența fizică, conexiunea psihologică și conexiunea socială.
Dependența fizică este determinată de nicotină. Odată ajunsă în creier, nicotina se leagă de receptori specifici (receptori de acetilcolină), ceea ce declanșează o reacție chimică cu eliberarea de neurotransmițători, cum este dopamina. Dopamina, care sub acțiunea nicotinei se eliberează în concentrații mult mai crescute, „recompensează” consumatorul pe „calea recompensei” cu o senzație de plăcere și de bine, și astfel consolidează acest comportament. Prin urmare, ca să obțină starea de bine, consumatorul dezvoltă o dorință să consume din nou nicotină. Așa se dezvoltă dependența. Când consumul produselor de tutun sau nicotină este întrerupt mai mult de două ore, majoritatea consumatorilor încep să experimenteze sevrajul de nicotină.
Sindromul de sevraj poate cuprinde: anxietate, nervozitate, dureri de cap, dificultăți de concentrare, somn neliniștit, ș.a.
Aceste simptome provoacă un disconfort fizic și psihic pronunțat și sunt cauza principală a eșecului, în procesul de renunțare la aceste produse. În timp apare nevoia de a consuma din ce în ce mai multă nicotină, pentru a ajunge la acea „stare de bine” și a face față sindromului de sevraj.
Aspectele psihologice ale dependenței influențează modul în care consumatorii își gestionează emoțiile și stările. Mulți oameni folosesc produsele de tutun și nicotină pentru a face față stresului, plictiselii sau tristeții. Dimpotrivă, sevrajul de nicotină poate amplifica aceste emoții negative, făcând renunțarea și menținerea abstinenței mai dificile.
Conexiunile sociale ale dependenței se formează după o perioadă mai îndelungată de consum al produselor de tutun sau nicotină, atunci când se dezvoltă asocierea între procesul de consum cu alte activități cotidiene (de exemplu: consumul de tutun sau nicotină la o ceașcă de cafea; în timpul socializării cu prietenii; sau după masă). Odată ce consumul acestor produse este asociat cu alte activități, devine mult mai dificil de a renunța.
Sănătatea mintală și nicotina
Consumul de nicotină duce la eliberarea dopaminei, care generează o senzație temporară de bine sau plăcere, determinându-i pe utilizatorii de tutun sau nicotină să se simtă bine pe termen scurt și să creadă, în mod eronat, că aceasta ameliorează stresul. Totuși, este esențial de subliniat faptul că nicotina nu reduce stresul pe termen lung, ci doar atenuează simptomele de sevraj (iritație, anxietate și depresie), care apar la aproximativ două ore de la ultima țigară.
Astfel, se creează un cerc vicios: sevraj (iritație, anxietate și depresie) – consum de nicotină – ameliorarea temporară a sevrajului (scurtă senzație de bine) – reapariția sevrajului (agravarea simptomelor de iritație, anxietate și depresie) și tot așa.
Beneficiile renunțării la fumat
Niciodată nu este prea târziu să te lași de fumat! Renunțarea poate aduce beneficii tuturor, la orice vârstă, deoarece organismul începe să se recupereze. Iată câteva beneficii ale renunțării la fumat:
· La 20 de minute, scade ritmul cardiac și tensiunea arterială.
· După 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal.
· În 2-12 săptămâni, se îmbunătățește circulația sanguină și funcția pulmonară crește.
· În 1-9 luni, diminuează tusea și se normalizează respirația.
· După 1 an, riscul de boală coronariană scade cu 50%.
· După 5 ani, este redus riscul de accident vascular cerebral.
· După 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade în jumătate față de cel al unui fumător.
· Iar după15 ani, riscul de boală coronariană este egal ca al unui nefumător.
Recomandări pentru cei care doresc să renunțe la fumat:
1. Evaluarea dependenţei de nicotină;
2. Evaluarea motivaţiei pentru renunţare la fumat;
3. Analiza anxietății şi fricilor legate de procesul de renunţare la fumat;
4. Alegerea de comun acord cu un specialist a unei strategii terapeutice adecvate.
Cele două componente care şi-au dovedit eficienţa în tratarea dependenţei de tutun și nicotină sunt terapia cognitiv-comportamentală şi terapia medicamentoasă:
- Terapia medicamentoasă oferă de la substituenţii de nicotină folosiţi sub diverse forme (gumă, plasture, spray nazal, inhalator, tabletă sublinguală) la anti- depresive, antagonişti ai receptorilor nicotinici .
- Terapia cognitiv-comportamentală include metode ce schimbă modalităţile obişnuite de a gândi şi a simţi în ceea ce priveşte fumatul şi propria persoană, oferă încurajări, recompense, modificarea cognițiilor iraționale privind reducerea la minimum şi gestionarea dorinţei de a fuma.
Strategia celor 5 R (pentru persoanele care doresc să renunțe dar sunt lipsite de motivație)
- Relevanţă: răspuns la întrebarea: „De ce este important renunţarea la fumat pentru dumneavoastră?”.
- Riscuri: Identificarea potenţialelor riscuri legate de sănătatea, atât a riscurilor imediate (ex.: agravările bolilor respiratorii acute), cât şi riscurile pe termen lung (boli cardiovasculare, cancer, etc.).
- Recompense: Identificarea beneficiilor personale ale renunţării la fumat.
- Obstacole (engl. – Road-blocks): Identificarea barierelor sau obstacolelor care ar putea sta în calea succesului unei tentative de renunţare la fumat.
- Repetiţie: Intervenţiile în vederea renunţării la fumat ar trebui să fie făcute în mod repetat, ori de câte ori persoana este dispusă/pregătită să se lase de fumat.
ÎN ATENȚIA PERSOANELOR CE INTENȚIONEAZĂ SĂ RENUNȚE LA CONSUMUL DE TUTUN:
Unica cale de a evita consecințelor consumului de tutun și produselor conexe este renunțarea, iar majoritatea persoanelor care încearcă sa renunțe au nevoie de multă convingere, voință și timp.
Dacă sunteți cointeresat să aflați mai multă informație despre riscurile pentru sănătate a produselor din tutun și nicotină, despre tacticile de renunțare cu succes la fumat, vă sugerăm să navigați pe platforma www.prosanatate.md și www.pas.md
Persoanele care doresc să renunțe la fumat se pot adresa:
la LINIA VERDE a Dispensarului Republican de Narcologie – la tel: 0 800 10001 pentru a obține acces la serviciile de consiliere și la Programele de renunțare la fumat.
