20 noiembrie 2025- Ziua Națională de renunțare la tutun, cu genericul „E timpul să respiri curat”

20 noiembrie 2025

Ziua Națională de renunțare la tutun

„E timpul să respiri curat”

Anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, este marcată Ziua Națională de Renunțare la Fumat (ZNRF), eveniment ce are drept scop creșterea gradului de conștientizare a populației privind riscurile pentru sănătate asociate consumului de produse din tutun și nicotină, precum și promovarea accesului la servicii de consiliere, tratament și sprijin pentru renunțarea la fumat.

„E timpul să respiri curat” este genericul din acest an al Zilei Naționale de Renunțare la Fumat, care subliniază importanța renunțării la consumul produselor din tutun și nicotină și încurajează consumatorii să facă o alegere conștientă pentru sănătate și să reducă riscul bolilor asociate consumului acestor produse. Genericul devine astfel un îndemn la acțiune, inspirând fiecare persoană să adopte un stil de viață sănătos, să recâștige libertatea de a respira curat.

La nivel global, consumul de tutun provoacă anual peste 8 milioane de decese, dintre care mai mult de 1,3 milioane apar în rândul persoanelor expuse la fumul de tutun. În fiecare an, aproximativ 51.000 de tineri sub 20 de ani mor din cauza bolilor asociate cu expunerea la fumul de tutun.

Tutunul reprezintă principala cauză prevenibilă de îmbolnăvire și deces la nivel mondial. Aproximativ 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun trăiesc în țări cu venituri mici și medii. Este singurul produs legal de consum care poate ucide până la jumătate dintre utilizatorii săi.

OMS declară despre o tendință îngrijorătoare a utilizării țigărilor electronice, și anume a utilizării într-un ritm alarmant printre tineri. În lume, 1 din 5 tineri spun că au încercat ţigările electronice înaintea celor clasice.

Conform raportului ESPAD 2024 – Proiectul European de Cercetare în Școli privind consumul de alcool și alte droguri, desfășurat în 37 de țări – în Republica Moldova, 44% dintre elevi au declarat că au încercat țigările electronice cel puțin o dată în viață. Prevalența este similară între fete și băieți: 42% dintre fete și 46% dintre băieți au recunoscut acest lucru.Aproximativ 14% dintre respondenți au afirmat că au încercat pentru prima dată țigările clasice la vârsta de 13 ani sau mai devreme, aceeași proporție fiind înregistrată și în cazul țigărilor electronice – 14% până la vârsta de 13 ani și mai puțin.De-a lungul vieții, 24% dintre tineri au spus că au fumat țigări, iar 10% dintre aceștia au declarat că au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.

O situație alarmantă a consumului de tutun se atestă și în rândul adulților. Astfel, potrivit ultimului studiu național al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), 3 din 10 adulți (18 – 69 ani), sau 29,9% din populația adultă, sunt consumatori curenți ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%), comparativ cu femeile (7,7%). Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive și 25% din decesele prin boli cerebrovasculare, fiind cauza fiecărui al zecelea deces în rândul adulţilor şi reducând viaţa fumătorului în medie cu 10-15 ani.

Dependența de nicotină

Nicotina este un compus chimic derivat din tutun sau sintetizat, care dezvoltă dependență. Expunerea la nicotină în timpul adolescenței, când creierul se află încă în stadiul de dezvoltare, poate avea consecințe negative de lungă durată. Dependența de nicotină la tineri, se dezvoltă mult mai rapid și în concentrații mult mai mici, comparativ cu o persoană adultă.

Dependența rezultă în urma interacțiunii complexe a trei factori:

• dependența fizică;
• conexiunea psihologică;
• conexiunea socială.

Dependența fizică este determinată de nicotină. Odată ajunsă în creier, nicotina se leagă de receptori specifici (receptori de acetilcolină), ceea ce declanșează o reacție chimică cu eliberarea de neurotransmițători, cum este dopamina. Dopamina, care subacțiunea nicotinei se eliberează în concentrații mult mai crescute, „recompensează” consumatorul pe „calea recompensei” cu o senzație de plăcere și de bine, și astfel consolidează acest comportament. Prin urmare, ca să obțină starea de bine, consumatorul dezvoltă o dorință să consume din nou nicotină. Așa se dezvoltă dependența. Când consumul produselor de tutun sau nicotină este întrerupt mai mult de două ore, majoritatea consumatorilor încep să experimenteze sevrajul de nicotină.

Sindromul de sevraj poate cuprinde: anxietate, nervozitate, dureri de cap, dificultăți de concentrare, somn neliniștit, ș.a.

Aceste simptome provoacă un disconfort fizic și psihic pronunțat și sunt cauza principală a eșecului, în procesul de renunțare la aceste produse. În timp apare nevoia de a consuma din ce în ce mai multă nicotină, pentru a ajunge la acea „stare de bine” și a face față sindromului de sevraj.

Aspectele psihologice ale dependenței influențează modul în care consumatorii își gestionează emoțiile și stările. Mulți oameni folosesc produsele de tutun și nicotină pentru a face față stresului, plictiselii sau tristeții. Dimpotrivă, sevrajul de nicotină poate amplifica aceste emoții negative, făcând renunțarea și menținerea abstinenței mai dificile.

Conexiunile sociale ale dependenței se formează după o perioadă mai îndelungată de consum al produselor de tutun sau nicotină, atunci când se dezvoltă asocierea între procesul de consum cu alte activități cotidiene (de exemplu: consumul de tutun sau nicotină la o ceașcă de cafea; în timpul socializării cu prietenii; sau după masă). Odată ce consumul acestor produse este asociat cu alte activități, devine mult mai dificil de a renunța.

Sănătatea mintală și nicotina

Consumul de nicotină duce la eliberarea dopaminei, care generează o senzație temporară de bine sau plăcere, determinându-i pe utilizatorii de tutun sau nicotină să se simtă bine pe termen scurt și să creadă, în mod eronat, că aceasta ameliorează stresul. Totuși, este esențial de subliniat faptul că nicotina nu reduce stresul pe termen lung, ci doar atenuează simptomele de sevraj (iritație, anxietate și depresie), care apar la aproximativ două ore de la ultima țigară.

Astfel, se creează un cerc vicios: sevraj (iritație, anxietate și depresie) – consum de nicotină – ameliorarea temporară a sevrajului (scurtă senzație de bine) – reapariția sevrajului (agravarea simptomelor de iritație, anxietate și depresie) și tot așa.

Beneficiile renunțării la fumat

Niciodată nu este prea târziu să te lași de fumat! Renunțarea poate aduce beneficii tuturor, la orice vârstă, deoarece organismul începe să se recupereze. Iată câteva beneficii ale renunțării la fumat:

• La 20 de minute, scade ritmul cardiac și tensiunea arterială.
• După 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal.
• În 2-12 săptămâni, se îmbunătățește circulația sanguină și funcția pulmonară crește.
• În 1-9 luni, diminuează tusea și se normalizează respirația.
• După 1 an, riscul de boală coronariană scade cu 50%.
• După 5 ani, este redus riscul de accident vascular cerebral.
• După 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade în jumătate față de cel al unui fumător.
• Iar după15 ani, riscul de boală coronariană este egal ca al unui nefumător.

Recomandări pentru cei care doresc să renunțe la fumat:

1. Evaluarea dependenţei de nicotină;
2. Evaluarea motivaţiei pentru renunţare la fumat;
3. Analiza anxietății şi fricilor legate de procesul de renunţare la fumat;
4. Alegerea de comun acord cu un specialist a unei strategii terapeutice adecvate.

Cele două componente care şi-au dovedit eficienţa în tratarea dependenţei de tutun și nicotină sunt terapia cognitiv-comportamentală şi terapia medicamentoasă:

• Terapia medicamentoasă oferă de la substituenţii de nicotină folosiţi sub diverse forme (gumă, plasture, spray nazal, inhalator, tabletă sublinguală) la anti- depresive, antagonişti ai receptorilor nicotinici .
• Terapia cognitiv-comportamentală include metode ce schimbă modalităţile obişnuite de a gândi şi a simţi în ceea ce priveşte fumatul şi propria persoană, oferă încurajări, recompense, modificarea cognițiilor iraționale privind reducerea la minimum şi gestionarea dorinţei de a fuma.

Strategia celor 5 R (pentru persoanele care doresc să renunțe dar sunt lipsite de motivație)

1. Relevanţă: răspuns la întrebarea: „De ce este important renunţarea la fumat pentru dumneavoastră?”.
2. Riscuri: Identificarea potenţialelor riscuri legate de sănătatea, atât a riscurilor imediate (ex.: agravările bolilor respiratorii acute), cât şi riscurile pe termen lung (boli cardiovasculare, cancer, etc.).
3. Recompense: Identificarea beneficiilor personale ale renunţării la fumat.
4. Obstacole: Identificarea barierelor sau obstacolelor care ar putea sta în calea succesului unei tentative de renunţare la fumat.
5. Repetiţie: Intervenţiile în vederea renunţării la fumat ar trebui să fie făcute în mod repetat, ori de câte ori persoana este dispusă/pregătită să se lase de fumat.

ÎN ATENȚIA PERSOANELOR CE INTENȚIONEAZĂ SĂ RENUNȚE LA CONSUMUL DE TUTUN:

Unica cale de a evita consecințelor consumului de tutun și produselor conexe este renunțarea, iar majoritatea persoanelor care încearcă sa renunțe au nevoie de multă convingere, voință și timp.

Dacă sunteți cointeresat să aflați mai multă informație despre riscurile pentru sănătate a produselor din tutun și nicotină, despre tacticile de renunțare cu succes la fumat,vă sugerăm să navigați pe platforma www.prosanatate.md și www.pas.md

Persoanele care doresc să renunțe la fumat se pot adresa la:

LINIA VERDE a Dispensarului Republican de Narcologie, a tel: 0 800 10001 pentru a obține acces la serviciile de consiliere și la Programele de renunțare la fumat.