29 septembrie 2026, Ziua mondială a inimii, cu genericul „Păstrează ritmul. Protejează inima.”
29 septembrie 2026
Ziua mondială a inimii
„Păstrează ritmul. Protejează inima.”
În fiecare an, la 29 septembrie, este marcată Ziua mondială a inimii, un prilej de a atrage atenția asupra impactului bolilor cardiovasculare și asupra posibilităților de prevenire, depistare precoce și control al acestora. În anul 2026 continuă campania „Nu rata nicio bătaie. Ai grijă de inima ta!”, îndemnând oamenii să nu ignore semnalele inimii, să-și cunoască riscul cardiovascular și să adopte măsuri pentru protejarea sănătății inimii.
Bolile cardiovasculare (BCV) rămân principala cauză de deces la nivel mondial. Potrivit OMS, aproximativ 19,8 milioane de persoane au decedat din cauza BCV în anul 2022, reprezentând circa 32% din totalul deceselor la nivel global. Aproximativ 85% dintre aceste decese au fost cauzate de infarct miocardic și accident vascular cerebral. O mare parte a bolilor cardiovasculare poate fi prevenită prin reducerea factorilor de risc modificabili și prin depistarea și controlul precoce al riscului cardiovascular.
Mesajul campaniei din acest an se concentrează pe trei direcții importante: recunoaște semnele, protejează-ți inima și susține acțiunile care fac sănătatea cardiovasculară accesibilă tuturor.
În Republica Moldova, bolile aparatului circulator continuă să reprezinte principala componentă a mortalității populației. Datele naționale pentru anul 2025 denotă o tendință de descreștere a mortalității: rata deceselor prin BCV a scăzut la 755,7 cazuri la 100 mii locuitori, comparativ cu 786,7 în anul 2024 și 923,5 în anul 2021.
În structura deceselor prin bolile cardiovasculare, componente importante continuă să fie cardiopatia ischemică acută și cronică și bolile cerebrovasculare. În anul 2025, mortalitatea prin cardiopatia ischemică acută și cronică a constituit 254,1 decese la 100 mii locuitori, iar cea prin bolile cerebrovasculare, inclusiv accidentul vascular cerebral – 144,1 la 100 mii locuitori.
Totodată, în timp ce mortalitatea prin BCV s-a redus în perioada post-pandemică, numărul persoanelor diagnosticate cu aceste boli rămâne în creștere. În perioada 2020–2025, incidența înregistrată a crescut de la 145,8 la 230,0 cazuri la 10 mii locuitori, iar prevalența – de la 2698,2 la 3355,8 cazuri la 10 mii locuitori. Această evoluție poate reflecta atât persistența factorilor de risc, cât și îmbunătățirea depistării, diagnosticului și supraviețuirii persoanelor cu boli cardiovasculare.
Cunoaște-ți riscul. Controlează-ți tensiunea arterială
Unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral este hipertensiunea arterială. Aceasta poate evolua mult timp fără simptome evidente, motiv pentru care măsurarea periodică a tensiunii arteriale este esențială.
Riscul cardiovascular este influențat de mai mulți factori care se pot asocia și amplifica reciproc: tensiunea arterială crescută, colesterolul și glicemia crescute, consumul de tutun și produse conexe, alimentația nesănătoasă și consumul excesiv de sare, inactivitatea fizică, excesul de greutate și obezitatea, consumul nociv de alcool, precum și expunerea la poluarea aerului.
De aceea, prevenția nu începe în cabinetul medicului. Ea începe prin alegerile cotidiene și prin mediile în care trăim, învățăm și muncim.
Ce putem face pentru sănătatea inimii?
Cunoaște-ți valorile. Măsoară periodic tensiunea arterială și, conform recomandărilor medicului, verifică glicemia și colesterolul. Evaluarea riscului cardiovascular permite identificarea timpurie a persoanelor care necesită intervenții suplimentare.
Renunță la tutun și produsele conexe. Evitarea consumului de tutun și a nicotinei, a expunerii la fumul de tutun reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pentru protejarea inimii și vaselor de sânge.
Redu consumul de sare și alege o alimentație echilibrată. Consumă mai multe legume și fructe și limitează produsele cu conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase.
Fii activ în fiecare zi. Mersul pe jos, deplasarea activă, urcatul scărilor și alte forme de mișcare integrate în rutina zilnică contribuie la menținerea sănătății cardiovasculare.
Evită consumul nociv de alcool și menține o greutate corporală sănătoasă.
Respectă tratamentul prescris. Persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială, diabet, dislipidemie sau alte afecțiuni cardiovasculare trebuie să urmeze tratamentul și recomandările medicului și să nu întrerupă medicația fără consult medical.
Nu ignora semnele de alarmă. Unele semne ale bolilor cardiovasculare pot trece neobservate până la apariția unui eveniment grav. Durerea sau disconfortul puternic în piept, care poate iradia spre braț, umăr, spate, gât sau mandibulă, dificultățile de respirație, transpirațiile reci, greața sau starea bruscă de slăbiciune pot indica un infarct miocardic. În asemenea situații, timpul contează. Apelați imediat Serviciul 112.
În Europa, prevenirea BCV devine o prioritate tot mai importantă. Planul european Safe Hearts, lansat în decembrie 2025, pune accent pe prevenție pe tot parcursul vieții, depistare precoce, tratament și îngrijire, reducerea inegalităților și îmbunătățirea accesului populației la instrumente pentru evaluarea sănătății cardiovasculare.
În Republica Moldova, prevenirea și controlul BCV sunt susținute prin Programul național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare pentru anii 2023–2027, care promovează intervenții integrate pentru reducerea factorilor de risc, inclusiv alfabetizarea pentru sănătate a populației, depistarea precoce, tratamentul și controlul bolii, consolidarea colaborării dintre sănătatea publică, asistența medicală primară, autoritățile locale, instituțiile educaționale și comunități.
Ziua mondială a inimii este un prilej să ne amintim că sănătatea cardiovasculară se construiește în fiecare zi. Alegerile individuale contează, dar ele trebuie susținute de comunități și medii care fac opțiunile sănătoase mai ușor accesibile tuturor.
Nu rata nicio bătaie. Cunoaște-ți riscul. Recunoaște semnele. Protejează-ți inima!
