18–24 octombrie 2026, Săptămâna internațională de prevenire a intoxicațiilor cu plumb, cu tema „De la depistare la prevenire”

18–24 octombrie 2026

Săptămâna internațională de prevenire a intoxicațiilor cu plumb

„De la depistare la prevenire”

În perioada 18–24 octombrie 2026 se desfășoară cea de-a 14-a ediție a Săptămânii internaționale de prevenire a intoxicațiilor cu plumb, cu tema „De la depistare la prevenire” („From Detection to Prevention”). Campania pune accent pe identificarea expunerii, care poate rămâne fără manifestări evidente, și pe eliminarea surselor de plumb pentru protejarea sănătății, în special a copiilor. Eliminarea vopselelor cu plumb prin măsuri obligatorii din punct de vedere juridic rămâne un obiectiv al campaniei, alături de prevenirea expunerii din alte surse.

Plumbul este un metal toxic natural care se găsește în scoarța terestră. Utilizarea sa pe scară largă a dus la contaminarea extinsă a mediului, expunerea umană și probleme semnificative de sănătate publică în multe părți ale lumii.

Surse importante de contaminare a mediului sunt activitățile de minerit, topire, producție și reciclare, precum și utilizarea plumbului în diverse produse. Majoritatea consumului global de plumb este destinată fabricării bateriilor plumb-acid. Plumbul poate fi prezent în pigmenți, vopsele, aliaje pentru lipit, vitralii, obiecte din cristal, muniție, glazuri ceramice, bijuterii, jucării, unele produse cosmetice și remedii tradiționale. Sursele de expunere includ și condimentele contaminate, unele vase pentru gătit și deșeurile electrice și electronice reciclate necorespunzător. Apa potabilă poate fi contaminată prin conducte, îmbinări și armături care conțin plumb.

Copiii mici sunt deosebit de vulnerabili la efectele toxice ale plumbului și pot suferi efecte negative profunde și permanente asupra sănătății, în special asupra dezvoltării creierului și a sistemului nervos. Plumbul provoacă efecte pe termen lung și la adulți, inclusiv creșterea riscului de hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și afectare renală. Expunerea în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului și este asociată cu avort spontan, nașterea unui făt mort, naștere prematură și greutate mică la naștere.

Surse și căi de expunere

Oamenii pot fi expuși la plumb din surse profesionale și de mediu, în principal prin inhalarea particulelor eliberate în timpul topirii, reciclării sau arderii materialelor care conțin plumb și prin ingestia de praf, sol, apă ori alimente contaminate. Îndepărtarea necorespunzătoare a vopselelor vechi poate elibera praf contaminat. Unele tipuri de combustibil de aviație continuă să conțină plumb.

Reciclarea necontrolată a bateriilor plumb-acid și a deșeurilor electrice și electronice poate contamina mediul și expune lucrătorii și comunitățile din apropiere. Praful de la locul de muncă poate fi transportat în locuință pe îmbrăcăminte, expunând și membrii familiei.

Copiii mici pot absorbi de până la 4–5 ori mai mult plumb decât adulții din aceeași cantitate ingerată. Comportamentul frecvent de a duce mâinile și obiectele la gură favorizează ingestia de praf, sol și fragmente de vopsea contaminate. Copiii cu pica, adică ingestia repetată de substanțe nealimentare, prezintă un risc deosebit de mare.

Odată ce plumbul intră în organism, acesta este distribuit în organe precum creierul, rinichii, ficatul și oasele. Plumbul se acumulează în timp în dinți și oase. În timpul sarcinii, plumbul stocat în oase poate fi eliberat în sânge, expunând fătul. Copiii subnutriți sunt mai vulnerabili, deoarece deficitul unor nutrienți, în special al calciului sau fierului, poate crește absorbția plumbului. Copiii foarte mici și cei dezavantajați din punct de vedere economic prezintă un risc crescut.

Efecte asupra sănătății la copii

Expunerea la plumb poate avea consecințe grave asupra sănătății copiilor. La niveluri foarte ridicate de expunere, plumbul poate afecta grav creierul și sistemul nervos central, provocând comă, convulsii și chiar deces. Copiii care supraviețuiesc intoxicației severe pot rămâne cu dizabilități intelectuale și tulburări de comportament permanente. La niveluri mai scăzute, care pot să nu provoace simptome evidente, plumbul poate afecta mai multe sisteme ale organismului. Afectarea dezvoltării creierului poate determina scăderea coeficientului de inteligență, reducerea capacității de atenție, tulburări de comportament și dificultăți de învățare. Expunerea la plumb poate provoca, de asemenea, anemie, hipertensiune arterială, afectare renală, imunotoxicitate și efecte toxice asupra sistemului reproducător.

Nu se cunoaște o concentrație sigură a plumbului în sânge. Chiar și concentrații de 3,5 µg/dL pot fi asociate cu reducerea capacităților cognitive, dificultăți de comportament și probleme de învățare la copii. Această valoare nu reprezintă o limită de siguranță. Absența simptomelor nu exclude expunerea și efectele nocive asupra sănătății.

Depistarea expunerii

Evaluarea unei persoane cu suspiciune de expunere include istoricul, examenul clinic și determinarea concentrației plumbului în sânge. OMS recomandă ca, la o valoare de cel puțin 5 µg/dL, să fie identificată sursa și să fie luate măsuri pentru reducerea și încetarea expunerii. Această valoare este un reper pentru intervenție, nu un prag de siguranță și nici o indicație automată de tratament chelator. Conduita medicală se stabilește individual, în funcție de concentrația plumbului, vârstă, sarcină și manifestările clinice.

Povara bolii

Potrivit fișei informative OMS actualizate la 10 iunie 2026, estimările Institutului pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății (IHME) atribuie expunerii la plumb peste 3,5 milioane de decese la nivel mondial în anul 2023, în principal prin efecte cardiovasculare, și peste 71,5 milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY). Acest indicator însumează anii de viață pierduți prin deces prematur și anii trăiți cu dizabilitate, ponderați în funcție de severitatea acesteia.

Estimările provin din modele epidemiologice. Diferențele față de edițiile anterioare ale studiului includ schimbări de metodologie; compararea directă a cifrelor publicate în ani diferiți nu demonstrează, singură, o creștere a expunerii.

Raportul UNICEF și Pure Earth „The Toxic Truth”, publicat în 2020, estima că aproximativ unul din trei copii, adică până la 800 de milioane la nivel global, avea o concentrație a plumbului în sânge de cel puțin 5 µg/dL.

Prevenirea expunerii

Eliminarea benzinei cu plumb pentru autovehicule, finalizată la nivel mondial în 2021, reprezintă un progres major. Prevenirea expunerii din vopsele rămâne însă o prioritate. Potrivit datelor OMS raportate la 16 ianuarie 2024, 48% dintre țări confirmaseră existența unor măsuri juridice obligatorii privind vopselele cu plumb.

ANSP reiterează necesitatea alegerii cu precauție a vopselelor utilizate la lucrările de reparație și a evitării produselor cu plumb adăugat. Înainte de achiziționare, se recomandă verificarea etichetei și solicitarea informațiilor și documentelor care susțin declarațiile privind conținutul de plumb, inclusiv a rezultatelor încercărilor de laborator, atunci când sunt disponibile. Simpla absență a mențiunii „plumb” de pe etichetă nu demonstrează absența acestuia și nu justifică declararea produsului drept „inofensiv”.

Lucrările asupra suprafețelor cu vopsea veche trebuie realizate astfel încât să fie prevenite dispersarea prafului contaminat și expunerea copiilor. Bateriile uzate și deșeurile electrice și electronice trebuie gestionate prin sisteme de colectare și reciclare controlate. Pentru lucrătorii expuși, măsurile de protecție și igiena la părăsirea locului de muncă reduc transportul contaminării în locuință.