COVID-19 DACĂ AVEȚI SIMPTOME CA FEBRĂ, TUSE, RINOREE, SOLICITAȚI ASISTENȚA MEDICALĂ LA 112

D. PENTRU INFORMAȚII SUPLIMENTARE APELAȚI LINIA VERDE A AGENȚIEI NAȚIONALE PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ: 0 800 12300


Săptămâna de conștientizare a consumului de sare 15-21 mai 2023

Săptămâna de conștientizare a consumului de sare 2023 are locîn perioada 15-21 mai 2023 cu tema: „Uită de obiceul de a pune sare în bucatele gata!”. În fiecare an, Organizația Internațională privind Sarea organizează o „Săptămâna Mondială de Conștientizare a Sării” pentru a ajuta la creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele nocive ale consumului în ecxes a sării asupra sănătății.

Săptămână Globală a Securității Rutiere a ONU 15-21 mai 2023 cu genericul: Promovați Mobilitatea

Cea de-a 7-a Săptămână Globală a Securității Rutiere a ONU a avut loc anul acesta în perioada 15-21 mai. Tema este transportul durabil și, în special, necesitatea guvernelor de a facilita trecerea la mersul pe jos, cu bicicleta și utilizarea transportului public.Siguranța rutieră este atât o condiție prealabilă pentru ca această schimbare să aibă loc, cât și un rezultat al acesteia. Sloganul este #Regândiți Mobilitatea.

Acest transfer modal este una dintre recomandările din Planul Global pentru Deceniul de Acțiune 2021-2030.

Planul Global pentru Deceniul de Acțiune pentru Siguranța Rutieră 2021-2030 reflectă un obiectiv ambițios de și reducere a deceselor și traumelor din traficul rutier cu 50% până în 2030.

 

Mesajele cheie ale celei de-a 7-a Săptămână Globale a Securității Rutiere a ONU:

·       Guvernele și partenerii lor trebuie să regândească mobilitatea - aceasta include investiții în mersul pe jos, cu bicicleta și utilizarea transportului public, ceea ce poate promova echitatea și sănătatea pentru oameni și planetă. 

·       Siguranța trebuie să fie în centrul eforturilor de reimaginare a mobilității - acest lucru pune siguranța rutieră în centrul atenției pentru toți utilizatorii drumului. 

·       Astfel, rețelele rutiere trebuie concepute ținând cont de cei mai expuși riscurilor - copii, adolescenți, persoane cu dizabilități, pietoni, bicicliști și utilizatori ai transportului public.

·       Mersul pe jos și cu bicicleta, atunci când sunt în siguranță, contribuie la sănătatea oamenilor și face orașele durabile și societățile echitabile.

·       Transportul public sigur, accesibil și durabil rezolvă multe dintre problemele societății.

 

Fapte cheie

  • Aproximativ 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an în urma accidentelor rutiere. Între 20 și 50 de milioane de oameni suferă traume non-fatale, mulți suferind un handicap ca urmare a traumelor.
  • Mai mult de jumătate din toate decesele cauzate de traficul rutier apar în rândul utilizatorilor vulnerabili ai drumului: pietoni, bicicliști și motocicliști.
  • 93% dintre decesele din lume pe drumuri au loc în țări cu venituri mici și medii, chiar dacă aceste țări au aproximativ 60% din vehiculele lumii..
  • Traumele cauzate de traficul rutier cauzează pierderi economice considerabile indivizilor, familiilor și națiunilor în ansamblu. Accidentele rutiere costă majoritatea țărilor 3% din produsul lor intern brut.

·        La nivelul UE, decesele rutiere în 2021 au crescut cu 5% față de anul precedent, deși comparațiile cu 2020 sunt puternic influențate de modelele nivelului de trafic din fiecare țară în timpul pandemiei. Între 2019 și 2020, numărul deceselor rutiere a scăzut cu 17%.

·        În general, 52% dintre decesele rutiere au avut loc pe drumurile rurale, față de 40% în zonele urbane și 8% pe autostrăzi. Ocupanții mașinilor (șoferi și pasageri) au reprezentat 43% din toate decesele rutiere, în timp ce pietonii au reprezentat 20%, utilizatorii de vehicule cu două roți (motociclete și mopede) 18% și bicicliștii 10% din totalul deceselor.

·        În zonele urbane, modelul este foarte diferit, pietonii (37%) reprezentând cea mai mare parte a victimelor. Cu utilizatorii de mașini cu două roți cu motor reprezentând 18% și un număr tot mai mare de bicicliști (14%) fiind uciși, ceea ce înseamnă că aproape 70% din totalul deceselor din zonele urbane sunt utilizatori vulnerabili ai drumurilor.

·        Bărbații au reprezentat trei din patru decese rutiere (77%). Bătrânii (65+) au reprezentat mai mult de un sfert (28%) din totalul deceselor, deși proporțional mai mulți tineri sunt uciși pe drumuri. În timp ce 12% dintre cei uciși pe drumurile UE aveau vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, această grupă de vârstă reprezintă doar 7% din populația UE. Prin urmare, statisticile arată că tinerii sunt mai susceptibili de a fi implicați într-o coliziune rutieră fatală.

 

În perioada anului 2022 în Republica Moldova au fost înregistrate 2312 accidente în traficul rutier, în care 217 persoane au decedat și 2586 au fost traumatizate. De menționat că, pe parcursul a 12 luni ale anilor 2019-2022, numărul accidentelor rutiere soldate cu deces sau cu vătămarea medie sau gravă a integrității corporale sau a sănătății persoanei, a oscilat în limita mediei de cca 2 362 accidente rutiere per perioadă menționată.

Cauzele principale a accidentelor rutiere rămân a fi viteza neadecvată vizibilității și condiţiile situației rutiere, constituind 29,80% din numărul total al accidentelor, care a dus la decesul a 102 de persoane şi traumatizarea a altor 794 persoane.

În accidentele rutiere au fost implicați 450 minori (16,05% din numărul total de victime), din ele 15 minori au decedat, 301 traumatizați ușor, 106 traumatizați grav, iar 28 nu au suferit careva traumatisme. Din ei, 134 minori au fost calificați ca culpabili de producerea accidentelor rutiere.

Totodată, din vina conducătorilor auto în stare de ebrietate s-au produs 299 accidente în traficul rutier, atestându-se descreștere cu -9,93% comparativ cu perioada analogică a anului precedent, iar cele soldate cu consecințe ușoare și grave au crescut cu 10,23%, fiind înregistrate 140 cazuri, cu decesul a 24 persoane și 143 persoane traumatizate.

 

Cine este în pericol?

 

Statut socio-economic. Peste 90% dintre decesele din traficul rutier au loc în țările cu venituri mici și medii. Ratele de deces cauzate de accidentele rutiere sunt cele mai ridicate în regiunea africană și cele mai scăzute în regiunea europeană. Chiar și în țările cu venituri mari, persoanele din medii socio-economice inferioare sunt mai susceptibile de a fi implicate în accidente rutiere.

Vârsta. Leziunile cauzate de traficul rutier reprezintă principala cauză de deces pentru copiii și adulții tineri cu vârsta cuprinsă între 5 și 29 de ani.

Gen. De la o vârstă fragedă, bărbații sunt mai susceptibili de a fi implicați în accidente rutiere decât femeile. Aproximativ trei sferturi (73%) din toate decesele din trafic rutier au loc în rândul bărbaților tineri sub vârsta de 25 de ani, care au șanse de aproape 3 ori mai mari de a muri într-un accident rutier decât femeile tinere.

 

Factori de risc:

 

Depășirea vitezei. O creștere a vitezei medii este direct legată atât de probabilitatea producerii unui accident, cât și de severitatea consecințelor accidentului.De exemplu, fiecare creștere cu 1% a vitezei medii produce o creștere cu 4% a riscului de accident mortal și o creștere cu 3% a riscului de accident grav.

  • Conducerea sub influența alcoolului și a altor substanțe psihoactive. Conducerea sub influența alcoolului și a oricărei substanțe psihoactive sau droguri crește riscul unui accident care duce la deces sau traume grave.

În cazul conducerii în stare de ebrietate, riscul unui accident rutier începe la niveluri scăzute de alcool în sânge și crește semnificativ atunci când nivelul de alcool în sânge șoferului este ≥ 0,04 g/dl.

  • Neutilizarea căștilor de motocicletă, a centurilor de siguranță și a scaunelor pentru copii. Utilizarea corectă a căștii poate duce la o reducere cu 42% a riscului de răni mortale și la o reducere cu 69% a riscului de răni la cap. Purtarea centurii de siguranță reduce riscul de deces în rândul șoferilor și ocupanților scaunelor din față cu 45 - 50%, iar riscul de deces traume grave în rândul ocupanților de pe scaunele din spate cu 25%.Utilizarea sistemelor de siguranță pentru copii poate duce la o reducere cu 60% a deceselor.

Conducere neatentă. Există multe tipuri de distragere a atenției care pot duce la deficiențe de conducere. Distragerea atenției cauzate de telefoanele mobile este o preocupare tot mai mare pentru siguranța rutieră.Șoferii care folosesc telefoane mobile au de aproximativ 4 ori mai multe șanse de a fi implicați într-un accident decât șoferii care nu folosesc un telefon mobil. Folosirea telefonului în timpul conducerii încetinește timpii de reacție (în special timpul de reacție la frânare, dar și reacția la semnalele de circulație) și îngreunează păstrarea benzii corecte și păstrarea distanțelor corecte de urmărire.

Infrastructură rutieră nesigură. Proiectarea drumurilor poate avea un impact considerabil asupra siguranței acestora. În mod ideal, drumurile ar trebui proiectate ținând cont de siguranța tuturor utilizatorilor drumului. Aceasta ar însemna să ne asigurăm că există facilități adecvate pentru pietoni, bicicliști și motocicliști. Măsuri precum potecile, pistele pentru biciclete, punctele de trecere sigure și alte măsuri de calmare a traficului pot fi esențiale pentru reducerea riscului de traume în rândul acestor utilizatori ai drumului.  

Vehicule nesigure. Vehiculele sigure joacă un rol critic în prevenirea accidentelor și reducerea probabilității de rănire grave. Există o serie de reglementări ONU privind siguranța vehiculelor care, dacă sunt aplicate standardelor de producție și producție ale țărilor, ar putea salva multe vieți. Acestea includ obligarea producătorilor de vehicule să respecte reglementările privind impactul frontal și lateral, să includă controlul electronic al stabilității (pentru a preveni supravirarea) și să se asigure că airbag-urile și centurile de siguranță sunt montate în toate vehiculele. Fără aceste standarde de bază, riscul de răniri din trafic – atât pentru cei aflați în vehicul, cât și pentru cei care ies din acesta – este considerabil crescut.

Îngrijire inadecvată după accident. Întârzierile în detectarea și acordarea de îngrijiri pentru cei implicați într-un accident rutier cresc gravitatea rănilor. Îngrijirea rănilor după ce a avut loc un accident este extrem de sensibilă la timp: întârzierile de câteva minute pot face diferența între viață și moarte. Îmbunătățirea îngrijirii post-accident necesită asigurarea accesului la îngrijiri prespitalicești în timp util și îmbunătățirea calității atât a îngrijirii prespitalicești, cât și a celor spitalicești, cum ar fi prin programe de formare specializată.

Aplicarea inadecvată a legislației rutiere. În cazul în care legile rutiere privind conducerea în stare de ebrietate, purtarea centurii de siguranță, limitele de viteză, căștile de protecție și scaune pentru copii nu sunt aplicate, acestea nu pot duce la reducerea preconizată a deceselor și traumelor rutiere.

Ce se poate face pentru a preveni traumatismele cauzate de traficul rutier. Traumatismele rutiere pot fi prevenite. Guvernele trebuie să ia măsuri pentru a aborda siguranța rutieră într-o manieră holistică. Acest lucru necesită implicarea mai multor sectoare, cum ar fi transportul, poliția, sănătatea, educația și acțiunile care abordează siguranța drumurilor, a vehiculelor și a utilizatorilor drumurilor.

Intervențiile eficiente includ proiectarea unei infrastructuri mai sigure și încorporarea elementelor de siguranță rutieră în planificarea utilizării terenurilor și a transportului, îmbunătățirea caracteristicilor de siguranță ale vehiculelor; îmbunătățirea îngrijirii post-accident pentru victimele accidentelor rutiere; stabilirea și aplicarea legilor referitoare la riscurile cheie și creșterea gradului de conștientizare a publicului.


Ziua mondială pentru securitate și sănătate la locul de muncă cu genericul ,,Un mediu de lucru sigur și sănătos – un drept fundamental al salariaților la locul de muncă”

Ziua Mondială a Securității şi Sănătății în Muncă, desemnată de Organizația Internațională a Muncii, este marcată anual pe 28 aprilie și  dedicată promovării prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale la nivel mondial.

Anul acesta explorăm tema unui mediu de lucru sigur și sănătos ca principiu fundamental și drept la locul de muncă.

Importanța campaniei este menită să conștientizeze și să concentreze atenția internațională asupra intensificării problemei câtși a modului în care promovarea și crearea unei culturi a securității și sănătății poate facilita la reducerea numărului de decese și traume legate de locul muncă.

Accentuarea la nivel global a importanței securității și sănătății la locul de muncă a fost exprimată în iunie a. 2022, în timp ce Conferința Internațională a Muncii (ILC) a decis să includă un mediu de lucru sigur și sănătos în cadrul OIM al principiilor și drepturilor fundamentale la locul de muncă (FPRW), desemnând Convenția privind securitatea și sănătatea în muncă, 1981 (nr. 155) și Convenția privind cadrul promoțional pentru securitatea și sănătatea în muncă, 2006 (nr. 187) drept convenții fundamentale. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă privind munca decentă și creșterea economică exprimă angajamentul comunității internaționale de a proteja drepturile muncii și de a promova medii de lucru sigure pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru lucrătorii emigranți, în special pentru femeile emigrante și cei cu locuri de muncă precare.

Această decizie reafirmă obligația constituțională a membrilor OIM de a promova, respecta și realiza principiile prevăzute în aceste două convenții, care sunt pe deplin complementare ulterior solicitând membrilor să instituie progresiv politici, programe și sisteme naționale de SSM și să construiască în fiecare țară o cultură preventivă de securitate și sănătate. Acestea conțin prevederi cu sfera generală de aplicare care acoperă toate ramurile de activitate și toți lucrătorii servind drept bază pentru măsurile de securitate și sănătate prevăzute în cele aproape 40 de standarde internaționale de muncă și coduri de practică care se ocupă în mod specific de SSM.

Conform celor mai recente estimări publicate de Organizația Internațională a Muncii 2,78 milioane de lucrători decedează anual din cauza accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

         Aproximativ 2,4 milioane (86,3 la sută) dintre aceste decese se datorează bolilor profesionale, în timp ce peste 380.000 (13,7 la sută) sunt cauzate de accidente de muncă.În fiecare an, se înregistreazăîn jur de o mie de ori mai multe accidente profesionale nemortale decât accidentele profesionale mortale. Se estimează că rănile non-mortale afectează 374 de milioane de lucrători anual și multe dintre aceste leziuni au consecințe grave asupra capacității de câștig a lucrătorilor pe termen lung.

Raportul lucrătorilor tineri înregistrează rate semnificativ mai mari de accidentare profesională comparativ cu lucrătorii adulți. Potrivit datelor europene recente, incidența vătămărilor non-mortale la locul de muncă a fost mai mare cu 40% mai mare în rândul lucrătorilor tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani decât în rândul lucrătorilor adulți (EU-OSHA, 2007). În Statele Unite, riscul ca tinerii lucrători cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani să sufere un accident profesional nemortal este de aproximativ de două ori mai mare decât cel pentru lucrătorii cu vârsta de 25 sau mai mult.

S-a constatat că cea mai mare pondere „de departe” a deceselor legate de muncă este asociată cu bolile profesionale, 31% dintre decese fiind legate de boli circulatorii, 26% de cancere legate de muncă și 17% de boli respiratorii. Lucrătorii folosesc acum mai multă tehnologie, iar 36% dintre lucrători lucrează ore excesiv de lungi, definite ca peste 48 de ore de muncă pe săptămână.

Pe lângă faptul că provoacă suferințe umane incalculabile, accidentele și bolile profesionale constituie un cost economic semnificativ, care reprezintă o pierdere anuală estimată de 3,94% din PIB-ul global (ILO, 2017c).

Un studiu recent care acoperă multe țări din Uniunea Europeană a arătat că munca are un impact negativ asupra capacității de a lucra pentru o treime din lucrători. Pe baza unui studiu al Fundației Europene pentru Dezvoltarea Vieții și Muncă (European Foundation for theDevelopment of Living andWorkingConditions), în anul 2009 unul din patru lucrători europeni a lipsit de la muncă din cauza problemelor de sănătate. Fiecare al zecelea angajat a fost asociat cu un accident de muncă. Aproape o treime dintre lucrători au raportat că riscurile legate de muncă le amenință sănătatea și siguranța.

În prezent, aproximativ 60% dintre angajați se confruntă cu programe de lucru rapide și agitate, în cea mai mare parte a orelor lor de lucru. 12% dintre cei chestionați spun că adesea sau aproape niciodată nu au suficient timp pentru a-și termina munca. În Finlanda, 25,4% din toți angajații suferă de stres, care nu este cu mult mai mare decât media europeană.

Studiul a constatat, de asemenea, că aproape jumătate din lucrătorii europeni încă lucrează în poziții incorecte și neconfortabile din punct de vedere ergonomic ceea ce este caracteristic și pentru lucrătorii din RepublicaMoldova. Aproape o treime din lucrători sunt expuși la zgomot în timpul muncii; un sfert dintre lucrători lucrează în condiții de praf, temperaturilor ridicate sau scăzute și vibrații.

Organizația Internațională a Muncii observă că schimbările în practicile de lucru, demografie, tehnologie și mediu creează noi preocupări în domeniul Sănătății și Securității în Muncă.Prevenirea mai eficientă a riscurilor stabilite, necesită la schimbări profunde în locurile și modurile de lucru.

Sunt necesare intervenții din partea structurilor de siguranță și sănătate în reflectareași dezvoltarea unei culturi generale de prevenirea riscurilor în rândul muncitorilor.

În primul rând, tehnologia precum digitizarea, robotica și nanotehnologia pot afecta, de asemenea, sănătatea psihosocială și pot introduce noi materiale cu pericole nemăsurate pentru sănătate. Dacă tehnologia este aplicată corect, poate ajuta, de asemenea, la reducerea expunerilor periculoase, la facilitarea instruirii și a inspecțiilor de muncă.

Un rol important revine și schimbărilor demografice, deoarece lucrătorii tineri au rate semnificativ ridicate de accidentări profesionale, în timp ce lucrătorii mai în vârstă au nevoie de practici adaptive și echipamente pentru a lucra în siguranță. Femeile – care intră în forța de muncă în număr tot mai mare – sunt mai susceptibile de a avea aranjamente de muncă nestandardizate și au un risc mai mare de tulburări musculo-scheletice.Dezvoltarea și schimbările climatice dau naștere la riscuri cum ar fi poluarea aerului, stresul termic, bolile emergente, schimbările climaterice care pot duce la pierderi de locuri de muncă.În mod egal, noi locuri de muncă vor fi create prin dezvoltarea durabilă și economia verde.Schimbările în organizarea muncii pot aduce flexibilitate care permite mai multor persoane să intre în forța de muncă, dar pot duce și la probleme psiho-sociale, inclusiv insecuritate, confidențialitate și timp de odihnă compromis sau protecții sociale și SSM inadecvate.

Aproximativ 36% din forța de muncă din lume lucrează în prezent ore excesive (mai mult de 48 de ore pe săptămână).Accidentele și bolile profesionale duc la efecte devastatoare asupra lucrătorilor, întreprinderilor și comunităților și economiilor întregi. În ciuda multor îmbunătățiri, prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale continuă să aibă o importanță considerabilă la nivel global.

Numai prin eforturi comune, ale pârților interesate de asigurarea unor locuri de muncă sigure şi sănătoase, putem garanta îndeplinirea obiectivelor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale cît şi de consolidare a unei reale culturi a prevenirii.

În contextul celor menționate specialiștii ANSP vin cu următoarele recomandări pentru angajatori privind securitatea și sănătatea în muncă a muncitorilor:

1.    Asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos pentru salariați, cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în vigoareinclusiv acordarea cu utilaj necesar standardizat cît și echipamente de protecțieindividuală precum:

a)    echipamente pentru protecția ochilor, feței, capului și membrelor;

b)   echipamente de protecție individuală împotriva căderilor de la înălțime;

c)    echipamente împotriva zgomotului;

d)   dispozitive pentru protecție respiratorie;

e)    dispozitive pentru protecție radiologică etc..

2.    Efectuarea atestării locurilor de muncă în conformitate cu prevederile legislației în vigoare în scopul prevenirii cazurilor de boli profesionale și accidentelor în muncă în rândul angajaților;

3.    Crearea locurilor de muncă sănătoase prin acordarea serviciilor de instruire, educație și aprovizionarea cu materiale informaționale referitoare la securitatea și sănătatea la locul de muncă.

4.    Respectarea și crearea condițiilor necesare în oferirea angajaților a unei culturi a regimului alimentar și de odihnă sănătos.

 

,,Doar prin promovarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă vom putea proteja viața lucrătorilor, familiilor acestora și comunității în general”

 

 

 

 

 

 

 

 


Anual la data de 17 aprilie este marcată Ziua mondială a hemofiliei – afecțiune ereditară, considerată cea mai severă dintre coagulopatii, care se manifestă prin hemoragii, cauzate de lipsa unor factori de coagulare.

Ziua mondială a hemofiliei este marcată începând cu anul 1989, iar data de 17 aprilie a fost aleasă în onoarea fondatorului Federaţiei Internaţionale de Hemofilie, Frank Schnabel, născut în această zi, un om de afaceri de succes din Montreal, născut cu hemofilie de tip A, forma severă.

Deficitul factorului VIII de coagulare determină apariția hemofiliei de tip A, iar al factorului IX – apariția hemofiliei de tip B. Tratamentul constă în substituția factorului deficitar, prin administrarea de concentrate de factor VIII sau IX.

Potrivit Ministerului Sănătății, în Republica Moldova, copiilor care suferă de hemofilie le este oferită asistență medicală în cadrul secției Hematologie a Institutului Mamei și Copilului, iar adulților – în Departamentul Hematologie al Institutului Oncologic.

În spital copiii beneficiază gratuit de tratament programat, asistență în caz de urgență și la necesitate de intervenții chirurgicale. Adulților le sunt eliberate gratuit flacoane cu factor de coagulare, pentru a fi administrate la domiciliu, iar în spital sunt tratați în cazul unor hemoragii grave și atunci când au nevoie de operații.

Conform datelor prezentate de Ministerul Sănătății, anul acesta s-a alocat, pentru procurarea factorilor de coagulare, 25,4 milioane de lei, cu peste șase milioane de lei mai mult față de anul 2022.