COVID-19 DACĂ AVEȚI SIMPTOME CA FEBRĂ, TUSE, RINOREE, SOLICITAȚI ASISTENȚA MEDICALĂ LA 112

D. PENTRU INFORMAȚII SUPLIMENTARE APELAȚI LINIA VERDE A AGENȚIEI NAȚIONALE PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ: 0 800 12300

Ziua Mondială a Inimii

Ziua Mondială a siguranței pacienților

Ziua Internațională de conștientizare a Spectrului Tulburărilor Alcoolice Fetale (STAF)- 9 septembrie 2023

Ziua Mondială a hepatitei - 28 iulie 2023 cu genericul „O viață, Un ficat - Protejează ambele!”

Ziua Mondială a Hepatitei este marcată anual la 28 iulie, ca urmare a unei iniţiative din 2008 a Alianţei Mondiale pentru Hepatită. Data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B, a dezvoltat un test de diagnostic și un vaccin pentru acest virus.

Este un eveniment al sănătății publice organizat în fiecare an pe 28 iulie care  unește oamenii  pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la povara globală a hepatitei virale și pentru a influența schimbarea reală. Scopul acestei zile este de a reduce nivelul hepatitei și de a elimina această boală prevenibilă care la moment este o amenințare pentru sănătatea publică. Această zi oferă un moment de reflecție și mobilizare la nivel global pentru a aborda provocările asociate hepatitelor, precum și pentru a promova prevenția, testarea, tratamentul și eliminarea acestor boli grave. Tema evenimentului pentru acest an este „O viață, Un ficat - Protejează ambele!” și promovează urgența eforturilor de testare, tratament și vaccinare, necesare în eliminarea hepatitelor virale ca o amenințare pentru sănătatea publică, până în anul 2030. Pentru realizarea acestui scop, OMS solicită țărilor să atingă obiective specifice:

  • Reducerea noilor infecții cu hepatita virală B (HVB) și C (HVC) cu 90%;
  • Reducerea deceselor cauzate de hepatită, ciroză hepatică și cancer hepatic cu 65%;
  • Diagnosticarea a cel puțin 90% dintre persoanele infectate cu virusul hepatitei B și C;
  • Administrarea tratamentului adecvat la cel puțin 80% dintre pacienții eligibili.

 

Deși există mai multe tipuri diferite de virusuri hepatice (de la A la E), hepatitele B și C sunt cele mai îngrijorătoare și provoacă aproape 8000 de infecții noi în fiecare zi, majoritatea rămânând nedetectate.Rezultatul? Peste un milion de decese legate de hepatită în fiecare an - și o nouă infecție cronică la fiecare zece secunde. De aceea, sănătatea ficatului este esențială pentru sănătatea umană.Numărul mare de decese cauzate de hepatită ar putea fi prevenite. Există vaccinuri și tratamente eficiente pentru hepatita B, și pentru hepatita C –tu poți să te protejezi pe tine și pe cei dragi.

Ziua Mondială a Hepatitei are o importanță deosebită în creșterea gradului de conștientizare și promovare a acțiunilor împotriva hepatitelor virale. Acesteveniment reprezintă o platformă substanțială pentru evidențierea importanței prevenirii, testării și tratamentului pentru hepatită. Prin sporirea gradului de informare despre diferitele forme de hepatită și impactul lor asupra individului și comunității, această zi joacă un rol crucial în promovarea educației și înțelegerii.

În Regiunea Europeană a OMS, se estimează că 15 milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B și 14 milioane de persoane sunt infectate cu hepatita C. Deoarece boala este adesea asimptomatică și lăsată netratată, hepatita cronică este o cauză majoră a cirozei hepatice și a cancerului hepatic primar. Persoanele care se injectează cu droguri sunt deosebit de vulnerabile la hepatită, iar co-infecția cu hepatită și HIV este frecventă.  

Răspândirea hepatitei poate fi prevenită dacă țările adoptă măsuri promovate de OMS. Acestea includ:

•       imunizarea universală a nou-născuților împotriva hepatitei B și vaccinarea

         împotriva hepatitei A în grupurile cu risc crescut

•       prevenirea transmiterii hepatitei B de la mamă la copil

•       promovarea unui comportament sexual mai sigur pentru a reduce riscul de  

         infecție

•       reducerea daunelor legate de consumul de droguri injectabile

•       asigurarea cu disponibilitatea unei surse de sânge sigure pentru transfuzii

•       prevenirea transmiterii hepatitei în instituțiile medicale.

În plus, accesul la diagnostic și tratament în timp util reduce atât simptomele hepatitei virale, cât și complicațiile, inclusiv insuficiența hepatică și cancerul hepatic primar. Acest lucru îmbunătățește calitatea vieții și reduce mortalitatea.

Ce progrese suplimentare pot fi realizate cu mai multe resurse?

Prin alocarea de resurse umane și finaciare suplimentare, se pot obține progrese semnificative în consolidarea răspunsului la hepatită în regiune.

OMS/Europa ar sprijini în mod specific țările în următoarele domenii:

•        elaborarea unei strategii regionale generale care adoptă o abordare integrată cuprinzătoare;

•        creșterea angajamentului politic în statele membre pentru prevenirea și controlul hepatitei virale cronice;

•        evaluarea situației actuale, definirea politicilor adecvate și dezvoltarea capacității naționale;

•        consolidarea prevenirii hepatitei prin integrarea în sistemele și serviciile de sănătate existente, inclusiv servicii de transfuzie de sânge, programe de imunizare, programe naționale de cancer, servicii pentru ITS, servicii HIV și programe specifice pentru persoanele care se injectează cu droguri;

•        îmbunătățirea supravegherii hepatitei și a depistării precoce

•        ameliorarea managementului cazurilor și accesului la diagnostic și tratament; și cooperarea cu o rețea extinsă de organizații și instituții regionale și naționale.

 

La nivel mondial virusurile hepatitice B și C au afectat 354 milioane de persoane, provocând 1,1 milioane de decese anual. În regiunea europeană a OMS, aproximativ 15 milioane de persoane trăiesc cu hepatită virală B și aproximativ 14 milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitic C. 

Aproximativ 4,5 milioane de decese premature ar putea fi prevenite în țările cu venituri mici și medii până în 2030, prin vaccinare, testare, tratament antiviral și informare și conștientizare. Strategia globală OMS pentru hepatită, aprobată de toate statele membre OMS, prevede reducerea apariției cazurilor noi de hepatită virală cu 90% și deceselor cu 65% în perioada 2016-2030. Tratament pentru vindecarea infecțieicronice cu virusul hepatitei C au primit 9,4 milioane de persoane, constituind astfel o creștere de aproape 10 ori față de valoarea inițială de 1 milion la sfârșitul anului 2015.

Hepatita virală este prevenibilă și tratabilă, iar în cazul hepatitei C se poate vindeca.

 

În Republica Moldova se realizează activități în supravegherea epidemiologică, reducerea morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii determinate de hepatitele virale acute, trenante şi cronice B, C şi D, cirozele hepatice cauzate de virusurile nominalizate.Conform datelor statistice, în anul 2022 au fost înregistrate în total 1997 cazuri (a.2021-1888 cazuri) de hepatite virale, inclusiv 29 (1,4%) (a.2021-45 (2,3%)) cazuri forme acute și 1969 (98,6%) (a.2021-1843 (97,8%)) cazuri forme cronice.

Din totalul 1997 cazurilor de hepatită virală acută și cronică înregistrate în anul 2022: 1972 (98,7%) cazuri sunt hepatite virale B, C și D, 3 (0,2%) cazuri hepatită virală A, 1 (0,05%) caz de hepatită virală E și 21 (1,05 %) cazuri de alte hepatite virale.

Indicele morbidităţii prin hepatita virală B acută s-a redus de la 10,6 cazuri la 100 mii populaţie în anul 2004 până la 0,16 în anul 2022, respectiv, prin hepatita virală C acută de la 2,95 cazuri până la 0,48 cazuri și prin hepatita virală D co-infecție și suprainfecție – de la 0,22 cazuri până la 0,06 cazuri.

În perioada ianuarie-mai 2023 au fost înregistrate 3 cazuri (MD-3) de hepatită virală B acută, 9 cazuri (MD-9) de hepatită virală C acută, 238 cazuri (MD-219, MS-19) de hepatită virală B cronică fără Delta antigen, 17 cazuri (MD-17) de hepatită virală B cu Delta antigen și 533 cazuri (MD-299, MS-234) cu hepatită virală C cronică.

 În instituțiile medico-sanitare din teritoriile de pe malul drept, în anul 2022 s-au înregistrat cumulativ 48970 pacienți cu hepatite virale cronice B, C și D, inclusiv: provocate de virusul hepatitic B - 30664 pacienți, de virusul hepatitic C - 16687 pacienți, de virusul hepatitic D - 1619 pacienți și cumulativ 4669 pacienți cu ciroze hepatice virale B, C și D, inclusiv provocate de virusurul hepatitic B - 2247 pacienți, de virusurul hepatitic C - 2045 pacienți și de virusul hepatitic D - 377 pacienți.

În anul 2022, au fost vaccinate cu vaccin contra hepatitei virale B cu prima doză 4602 persoane din 4977 planificate, cu a doua doză 3485 persoane din 3828 planificate, cu a treia doză 2368 persoane din 2781 planificate, cu a parta doză 1091 persoane din 1117 planificate. Cuprinderea vaccinală contra hepatitei virale B a grupurilor cu risc sporit de infectare, în anul 2022 a avut o tendință de creștere, comparativ cu anul 2021,constituind cu I doză- 92,5%, cu a II doză- 91,0%, cu a III doză- 87,0% și cu a IV doză- 97,7%