COVID-19 DACĂ AVEȚI SIMPTOME CA FEBRĂ, TUSE, RINOREE, SOLICITAȚI ASISTENȚA MEDICALĂ LA 112

D. PENTRU INFORMAȚII SUPLIMENTARE APELAȚI LINIA VERDE A AGENȚIEI NAȚIONALE PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ: 0 800 12300

Ziua Mondială de combatere a obezității

Ziua Mondială de combatere a obezității 2025 va avea loc marți, 4 martie, o oportunitate pentru toată lumea de a aborda obezitatea împreună. Scopul evenimentului este de a crește cunoștințele și înțelegerea necesității de a acționa atât la nivel european, cât și la nivel național pentru a îmbunătăți prevenirea, tratamentul și îngrijirea obezității. În același timp, campania îi sprijină pe cetățenii europeni care sunt supraponderali sau care au obezitate să facă schimbări în stilul de viață pentru a gestiona greutatea și a îmbunătăți sănătatea generală și calitatea vieții.

Sloganul este „Să abordăm obezitatea împreună” își propune să încurajeze și să faciliteze oportunitățile pentru părțile interesate de a lucra împreună pentru a aborda epidemia de obezitate în creștere.

Povara globală și amenințarea obezității constituie o provocare majoră de sănătate publică care subminează dezvoltarea socială și economică în întreaga lume și are ca efect creșterea inegalităților între ţări şi în cadrul populaţiilor.

Obezitatea a atins acum proporții epidemice și se estimează că până în 2030 peste un miliard de adulți la nivel global vor fi obezi.

Stoparea epidemiei de obezitate în creștere este unul dintre țintele globale de nutriție pentru 2025 (pentru copiii sub 5 ani) și unul dintre ținte pentru reducerea bolilor netransmisibile (BNT) pentru adolescenți și adulți. Abordarea creșterii obezității este esențială pentru atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) 3.4: reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de BNT până în 2030, pentru adolescenți și adulți.

Conform Raportului OMS privind obezitatea regională în 2022:

Excesul de greutate și obezitatea au atins proporții epidemice în Regiunea Europeană a OMS, afectând aproape 60% dintre adulți.

–Copiii sunt afectați, 7,9% dintre copiii sub cinci ani și unul din trei copii de vârstă școlară fiind supraponderali sau obezi. Prevalența scade temporar la cei cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani, unde unul din patru trăiește cu supraponderalitate sau obezitate.

– Obezitatea este asociată cu multe boli care afectează mai multe sisteme ale corpului. Efectele adverse ale obezității asupra sănătății includ cele care rezultă din efectele mecanice ale creșterii greutății corporale, cum ar fi unele complicații musculo-scheletice, efecte metabolice precum diabetul zaharat de tip 2 și riscul cardiovascular și efectele asupra sănătății mintale.

– Obezitatea este, de asemenea, considerată o cauză a cel puțin 13 tipuri diferite de cancer, inclusiv cancere de sân, colorectal, rinichi, ficat și ovar, mielom multiplu și meningiom.

– În Regiunea Europeană a OMS, obezitatea este responsabilă direct pentru cel puțin 200.000 de cazuri noi de cancer anual, această cifră fiind estimată să crească în următoarele decenii.

– Pentru unele țări din regiune, se preconizează că obezitatea va depăși fumatul ca principal factor de risc pentru cancer.

– Politicile de sănătate publică care vizează reducerea obezității vor avea probabil un impact important asupra poverii cancerului.

 Estimări recente sugerează că supraponderalitatea și obezitatea sunt al patrulea cel mai frecvent factor de risc pentru BNT în regiune, după hipertensiune arterială, riscuri alimentare și tutun.

 Obezitatea este o boală cronică complexă definită de adipozitatea excesivă care poate afecta sănătatea. Este în majoritatea cazurilor o boală multifactorială datorată mediilor obezogene, factorilor psiho-sociali și variantelor genetice.

Indicele de masă corporală (IMC) este un marker al adipozității calculat ca greutate (kg)/înălțime² (m²). Categoriile de IMC pentru definirea obezității variază în funcție de vârstă și sex la sugari, copii și adolescenți. Pentru adulți, obezitatea este definit de un IMC mai mare sau egal cu 30,00 kg/m².

Persoanele care trăiesc cu obezitate se confruntă cu prejudecăți legate de greutate, stigmatizare, discriminare și provocări în accesarea asistenței medicale empatice, bazate pe dovezi. Obezitatea nu poate fi vindecată, dar poate fi controlată, ca și alte boli cronice precum diabetul sau hipertensiunea arterială. Obezitatea este asociată cu peste 200 de afecțiuni de sănătate legate de greutate, inclusiv boli de inimă, diabet de tip II și multe tipuri de cancer. Obezitatea afectează, de asemenea, calitatea generală a vieții și sentimentul de bunăstare. Aceste efecte asupra sănătății variază în funcție de etnia, rasa și vârsta unei persoane.

Obezitatea este o boală cronică rezultată din interacțiunile complexe dintre factorii genetici, de mediu, comportamentali și sociali. Obezitatea nu este un eșec personal sau unicul rezultat al lipsei de voință. Greutatea și/sau Indicele Masei Corporale nu sunt singurul indicator al obezității. Când cineva cu obezitate pierde în greutate, factorii care contribuie la obezitate încă există.

Complicațiile de sănătate asociate cu obezitatea pot începe devreme în viață, iar cu cât obezitatea este lăsată mai mult timp netratată, cu atât impactul potențial al acestor efecte negative este mai mare.

Prevenirea creșterii greutății în exces are beneficii pozitive pentru sănătate. Deși eforturile de prevenire sunt importante, acestea pot fi insuficiente pentru multe persoane pentru a evita dezvoltarea obezității.

Sunt disponibile mai multe tratamente bazate pe dovezi pentru a trata obezitatea, inclusiv terapie comportamentală intensivă, intervenții chirurgicale și farmacoterapie. Ca și alte boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul de tip II, gestionarea eficientă a obezității necesită un management continuu pe tot parcursul vieții. Îngrijirea obezității și pierderea în greutate nu sunt aceeași. Tratamentul obezității se concentrează pe sănătatea generală, nu doar pe reducerea greutății.

Persoanele cu obezitate se confruntă adesea cu stigmatizări și discriminări. Discriminarea poate afecta stima de sine și/sau accesul la asistență medicală de calitate. Fiecare persoană merită un tratament adecvat, indiferent de mărimea corpului. Decizia de a solicita tratament pentru obezitate este personală, iar alegerea unei persoane trebuie respectată.

Colaborarea internațională pentru obezitate a dezvoltat următoarele declarații de consens:

l Îngrijirea obezității și pierderea în greutate nu sunt aceeași.

l Îngrijirea obezității oferită de medici calificați constă în opțiuni bazate pe dovezi care abordează comorbiditățile obezității (diabet, hipertensiune arterială, hiperlipidemie etc.) și îmbunătățesc bunăstarea. Îngrijirea obezității se referă la sănătate, nu la greutate. Pierderea în greutate este doar un rezultat al îngrijirii obezității.

l Obezitatea este o boală cronică gravă, recidivantă, care necesită îngrijire pe termen lung, la fel ca orice altă boală cronică. Sunt disponibile tratamente sigure și eficiente pentru obezitate, bazate pe dovezi, care îmbunătățesc sănătatea pacientului.

Tratamentele bazate pe dovezi pentru obezitate și obezitate severă pot include nutriție și modificarea comportamentului, activitate fizică, medicamente, dispozitive aprobate și chirurgie metabolică/bariatrică. În deciziile împărtășite cu pacienții, clinicienii utilizează una sau mai multe dintre aceste modalități pentru a trata obezitatea.

Ca și alte boli cronice grave, sprijinul pentru îngrijirea obezității trebuie să fie încorporat în strategiile naționale de sănătate publică și să includă beneficii standard și acoperire pentru obezitate pe toată durata vieții.

Persoanele cu obezitate merită îngrijire, fără stigmatizare și rușine.

Atlasul mondial al obezității 2023, publicat de Federația Mondială a Obezității, prezice că impactul economic global al excesului de greutate și al obezității va ajunge la 4,32 trilioane de dolari (3,95 trilioane de euro) anual până în 2035 dacă măsurile de prevenire și tratament nu se îmbunătățesc.

Potrivit Comisiei Europene, până la 7% din bugetele naționale de sănătate din UE în fiecare an sunt cheltuite pentru boli care pot fi legate de obezitate. La acestea se adaugă și costurile economice mai mari cauzate de boală, excluziune socială și deces prematur.

Obezitatea severă reduce speranța medie de viață cu un deceniu

Persoanele cu un IMC de 30–34,9 kg/m2 trăiesc în medie cu 2–4 ani mai puțin decât cei cu un IMC normal (18,5–24,9 kg/m2), iar cei cu un IMC de peste 40 trăiesc în medie zece ani mai puțin.

Mesaje pentru publicul cheie

Obezitatea este o boală, nu o alegere a stilului de viață

·       Cauzele obezității variază de la condiții genetice la factori de mediu, cum ar fi stresul, dieta și modelele de lucru din ce în ce mai sedentare.

·       Tratarea obezității ca o boală cronică poate duce la economii semnificative de costuri pentru sistemele de sănătate.

·       S-a estimat că obezitatea costă Uniunea Europeană 70 de miliarde de euro anual din cauza costurilor de asistență medicală și a pierderii productivității.

Obezitatea este poarta de acces către multe alte boli, inclusiv multe BNT (boli netransmisibile)

·       Obezitatea joacă un rol central în dezvoltarea unui număr de factori de risc și boli cronice, inclusiv diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.

·       Excesul de greutate și obezitatea sunt responsabile pentru aproximativ 80% din cazurile de diabet de tip 2, 35% din bolile ischemice ale inimii și 55% din bolile hipertensive în rândul adulților din regiunea europeană.

·       Riscul de a dezvolta mai mult de una dintre aceste alte boli crește foarte mult atunci când greutatea corporală este crescută (IMC peste 35 kg/m2).

 

 

Mesaje pentru persoanele care trăiesc cu obezitate și publicul larg

Obezitatea este o boală cronică care necesită tratament.

– Poate fi gestionată cu sprijin adecvat și este posibil să faceți pași mici către un viitor mai sănătos.

Ajutor și tratament sunt disponibile pentru persoanele care au obezitate

–Este important să cereți sfatul medicului de familie sau unui specialist în endocrinologie.

Este important să înțelegeți faptele de a fi supraponderal și de a trăi cu obezitate.

– Un stil de viață mai sănătos, inclusiv o dietă sănătoasă și o activitate fizică regulată poate ajuta la tratament.

– Cu toate acestea, obezitatea este o boală cronică și trebuie tratată.

 Este important să oferim sprijin și înțelegere persoanelor care suferă de obezitate.

– Cauzele obezității variază de la condiții genetice, la factori de mediu precum stresul, dieta și modelele de lucru din ce în ce mai sedentare.

– Acceptarea și sprijinirea persoanelor care trăiesc cu obezitate îi va ajuta să caute îngrijirea și tratamentul de care au nevoie.

Prevenirea și controlul obezității este o sarcină pe tot parcursul vieții

– Copiii supraponderali și cei cu obezitate sunt susceptibili să rămână așa până la vârsta adultă. Ei sunt mai predispuși să dezvolte boli netransmisibile, cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare, la o vârstă mai fragedă. Prevenirea obezității infantile, prin urmare, are nevoie de o prioritate ridicată.

Prin împărtășirea istoriilor, persoanele cu obezitate îi pot sprijini pe alții afectați de boală.

 

În Republica Moldova, potrivit ultimului studiu STEPS (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), șase din zece adulți (63,9%) sunt supraponderali, dintre care – 70,8% sunt bărbați și 57% sunt femei. Aproape un sfert din populația țării (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative între sexe.

O situație nefavorabilă la acest capitol se atestă și în rândul copiilor și adolescenților din țara noastră. Astfel, 20% dintre băieți și 17% dintre fete, de 7 ani, suferă de supraponderabilitate, iar 7% băieți și 4% fete – de obezitate, potrivit celei de-a 4-a rundă a Studiului COSI (Inițiativa europeană privind supravegherea obezității și a dezvoltării fizice la copii), realizată între anii 2015-2017.

Studiul de evaluare a comportamentelor de sănătate la copiii de vârstă școlară (Health Behaviour in School-aged Children, HBSC, 2022) demonstrează că 16% dintre adolescenți de 11 – 17 ani sunt supraponderali, iar 4,4% – obezi. De menționat că rata adolescenților supraponderali a crescut cu 4 puncte procentuale, comparativ cu studiul precedent (de la 12% în 2018 la 16% în 2022), iar a celor obezi cu 1,4% (de la 3% la 4,4%).

La cea de-a 75-a Adunare Mondială a Sănătății din 2022, statele membre au adoptat noi recomandări pentru prevenirea și gestionarea obezității și au aprobat planul de accelerare al OMS pentru a stopa obezitatea

Excesul de greutate și obezitatea sunt în mare măsură prevenibile.

La nivel individual, oamenii pot fi capabili să-și reducă riscul prin limitarea aportului de energie din grăsimi totale și zaharuri; creșterea consumului de fructe și legume, precum și de leguminoase, cereale integrale și nuci; și angajarea în activitate fizică regulată.

Cu toate acestea, tiparele alimentare și de activitate fizică pentru persoane individuale sunt în mare parte rezultatul condițiilor de mediu și societale care constrâng foarte mult alegerea personală.

Abordarea obezității trebuie recunoscută mai întâi ca o responsabilitate societală și nu individuală, cu soluțiile care trebuie găsite prin crearea de medii și comunități de susținere care încorporează dietele sănătoase și activitatea fizică regulată ca fiind cele mai accesibile.

Oprirea creșterii obezității va necesita acțiuni multisectoriale care pot avea un impact mai direct asupra bolii (cum ar fi producția de alimente, marketingul și stabilirea prețurilor) și altele care urmăresc să abordeze determinanții mai largi ai sănătății (cum ar fi reducerea sărăciei și planificarea urbană). Răspunsurile din sectorul sănătății concepute și echipate pentru a identifica riscul, prevenirea, tratarea și gestionarea bolii sunt necesare urgent.

Intervenții eficiente în următoarele linii strategice de acțiune în combaterea obezității sunt:

a) Protecția, promovarea și sprijinirea practicilor optime de alăptare și hrănire complementară.

b) Îmbunătățirea alimentației preșcolare și școlare și a mediilor de activitate fizică.

c) Politici fiscale şi reglementarea marketingului alimentar.

d) Acţiuni intersectoriale pentru promovarea sănătăţii.

e) Supraveghere, cercetare și evaluare.