Ziua Mondială a Malariei 2025

Malaria se termină cu noi: reinvestim, revigorăm, accelerăm

În anii 1960, malaria era în retragere – până când lumea a intrat în pauză. Eforturile globale de eradicare au fost abandonate în 1969 și au fost pierdute milioane de vieți. A fost nevoie de 30 de ani pentru ca lumea să lupte împotriva bolii mortale. Să nu lăsăm istoria să se repete.

Ziua Mondială a Malariei 2025 cu genericul Malaria se termină cu noi: reinvestiți, revigorați, accelerați își propune să revigoreze eforturile la toate nivelurile, de la politica globală la acțiunea comunitară, pentru a accelera progresul către eliminarea malariei.

Comunitatea globală s-a reangajat față de malarie la sfârșitul anilor 1990 și, ca urmare, se estimează că 2,2 miliarde de cazuri și 12,7 milioane de decese au fost prevenite în mai mult de două decenii. Dar, după ani de scăderi constante, progresul a stagnat. Astăzi, malaria are o viață estimată în fiecare minut, majoritatea deceselor având loc în Regiunea Africană a OMS.

Progresele suplimentare și decenii de succese obținute cu greu sunt în pericol. Evenimentele meteorologice extreme, conflictele, urgențele umanitare și stresul economic perturbă eforturile de control al malariei în multe țări endemice, lăsând zeci de milioane de oameni cu acces limitat la serviciile de care au nevoie pentru a preveni, detecta și trata boala. Fără un tratament prompt, malaria poate escalada rapid la boli severe și deces.

Este timpul să ne angajăm din nou pentru a pune capăt malariei. Avem cunoștințele, instrumentele care salvează vieți și metode de prevenire, testare și tratament direcționate pentru a învinge această boală. Trebuie să reinvestim în intervenții dovedite, să ne reiactualizăm strategiile pentru a depăși obstacolele actuale și să accelerăm eforturile colective împreună cu țările și comunitățile pentru a accelera progresul către eliminarea malariei.

Știm cum să punem capăt malariei. Alegerea este a noastră: acționăm acum sau riscăm să pierdem teren. Stoparea malariei nu este doar un imperativ de sănătate; este o investiție într-un viitor mai echitabil, mai sigur și mai prosper pentru fiecare națiune.

Povara bolii:

• La nivel global, în 2023, au existat aproximativ 263 de milioane de cazuri de malarie în 83 de țări care au cauzat 597 000 de decese.
• În 2023, Regiunii Africane a OMS îi revin 94% din cazurile de malarie (246 milioane) și 95% (569 000) din decesele cauzate de malarie.

·          Copiii sub 5 ani au reprezentat aproximativ 76% din toate decesele cauzate de malarie din regiune.

Republica Moldova are statutul de țară liberă de malarie, dar anual înregistrează cazuri de malarie de import. În anul 2024 s-au înregistrat 5 cazuri la persoane care au călătorit în zone endemice. Faptul că vectorul specific (anofelidele) permanent este prezent pe teritoriul țării poate favoriza reintroducerea infecției în țară. Aceasta a devenit deosebit de important pe fundalul fenomenului de migrație intensă a cetățenilor republicii, inclusiv și în zonele endemice la malarie.

Malaria este o boală parazitară care este răspândită la oameni prin mușcătura unor tipuri de țânțari și care poate provoca boli severe, uneori fatale. Infecția nu se răspândește direct de la o persoană la alta. Primele simptome pot fi ușoare, similare cu multe boli febrile, fapt ce crează dificultăți în recunoaștea ei. Simptomele ușoare sunt febră, frisoane și dureri de cap. Dacă tratamentul este promt majoritatea pacienților se recuperează rapid. În cazul tratamentelor întârziate apar complicații severe cum ar fi anemia malarială severă, malaria cerebrală, coma și decesul. Sugarii, copiii sub 5 ani, femeile însărcinate, persoanele cu HIV prezintă un risc sporit pentru infecții severe. Diagnosticul și tratamentul precoce nu doar previn complicațiile și decesele cauzate de malaria, dar contribuie și la reducerea transmiterii infecției.

Mesaje cheie

Malaria -Problemă majoră de sănătate publică

În ciuda progreselor semnificative, malaria rămâne o problemă majoră de sănătate publică, în special în Africa sub-sahariană, unde se estimează că o persoană moare din cauza bolii în fiecare minut.

În 2023, au existat aproximativ 263 de milioane de cazuri noi de malarie în 83 de țări din întreaga lume, în creștere de la 226 milioane în 2015 la 252 milioane în 2022.

Numărul global al deceselor cauzate de malarie a ajuns la 597 000 în 2023, comparativ cu 578 000 în 2015.

Provocări

În multe zone, provocările generate de evenimentele meteorologice extreme, conflictele și violența și alte crize globale au perturbat eforturile de control al malariei și amenință să inverseze decenii de realizări în controlul malariei la nivel mondial.

Decalaj de finanțare

Un deficit substanțial de finanțare împiedică și mai mult punerea în aplicare a intervențiilor eficiente și dezvoltarea de noi instrumente. Numai în 2023, investițiile totale în controlul malariei au atins 4 miliarde USD, fiind mult sub ținta de finanțare de 8,3 miliarde USD a Strategiei tehnice globale a OMS pentru malarie 2016-2023.

Reduceri de finanțare

Reducerile de finanțare din SUA din 2025 agravează o situație deja critică – în special pentru programele naționale de malaria din Africa. Până la jumătatea lunii martie, țările raportau întreruperi majore în furnizarea serviciilor de sănătate esențiale pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul multor boli, inclusiv strategia împotriva malariei.

Recuperări reușite

Realimentările cu succes ale Fondului Global și ale Gavi, Alianța pentru Vaccinuri în 2025 sunt esențiale pentru finanțarea programelor și intervențiilor împotriva malariei și pentru accelerarea progresului către obiectivele de control și eliminare a malariei stabilite în strategia globală a OMS împotriva malariei.

Rezistența la medicamente

Paraziții malariei dezvoltă rezistență la medicamentele antimalarice, amenințând eficacitatea tratamentului.

Rezistenta la insecticide

Tantarii devin rezistenti la insecticide, reducand impactul interventiilor primare de control al vectorilor.

Schimbările climatice

Schimbările climatice modifică habitatele țânțarilor și modelele de transmitere, punând noi provocări pentru controlul malariei.

Strategii și instrumente inovatoare

Sunt necesare strategii și instrumente inovatoare pentru a depăși aceste provocări și pentru a accelera progresul către eliminare.

Bunăvoința și oboseala pot submina eforturile de control și eliminare a malariei.

Voința politică și implicarea comunității sunt esențiale pentru susținerea progresului.

Un sentiment reînnoit de urgență și angajament este necesar pentru a accelera lupta împotriva malariei.

Malaria este o boală care pune viața în pericol și răspândită la oameni de către unele tipuri de țânțari. Se găsește mai ales în țările tropicale.

Există 5 specii de paraziți Plasmodium care cauzează malarie la oameni și 2 dintre aceste specii - P. falciparum și P. vivax - reprezintă cea mai mare amenințare.P. falciparum este cel mai mortal parazit al malariei și cel mai răspândit pe continentul african.P. vivax este parazitul dominant al malariei în majoritatea țărilor din afara Africii subsahariane. Celelalte specii de malarie care pot infecta oamenii sunt P. malariae, P. ovale și P. knowlesi.

Malaria afectează în mod semnificativ oamenii și comunitățile care trăiesc în sărăcie și în situații de vulnerabilitate, sărăcind în continuare familiile și gospodăriile, reducând productivitatea, descurajând investițiile și slăbirea economiilor naționale.

 Un răspuns eficient necesită o abordare intersecțională care să integreze egalitatea de gen, drepturile omului și echitatea în sănătate, precum și acțiunile asupra determinanților sociali și de mediu ai sănătății. Sistemele de sănătate trebuie îmbunătățite pentru a se asigura că intervențiile de înaltă calitate sunt disponibile și acceptabile pentru toți, iar participarea activă a populațiilor și comunităților afectate este necesară la procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile.

În multe zone, conflictele, violența, dezastrele naturale, schimbările climatice și strămutarea populației exacerbează inechitățile în materie de sănătate deja omniprezente cu care se confruntă persoanele cu un risc mai mare de malarie, inclusiv femeile însărcinate și fetele, copiii cu vârsta sub 5 ani, popoarele indigene, migranții, persoanele cu dizabilități și persoanele din zone îndepărtate cu acces limitat la asistență medicală.

Pe lângă apariția și răspândirea amenințărilor biologice, urgențele umanitare, cum ar fi conflictele, violența și dezastrele naturale, creează condiții care pot crește riscurile de transmitere a malariei în regiunile endemice prin strămutarea populațiilor, modificarea habitatelor ecologice și perturbarea serviciilor de îngrijire a sănătății.

Factorii de mediu și climatici joacă un rol semnificativ în împiedicarea progresului către o lume fără malarie.

Simptomele pot fi ușoare sau pot pune viața în pericol. Simptomele ușoare sunt: febră, frisoane și dureri de cap. Simptomele severe apar de obicei în 10-15 zile de la mușcătura unui țânțar infectat și includ:

• oboseală;
• confuzie;
• convulsii;
• dificultăți de respirație;
• urină întunecată sau cu sânge;
• icter (îngălbenirea ochilor și a pielii);
• sângerare anormală.

Infecția cu malarie în timpul sarcinii poate provoca, de asemenea, nașterea prematură sau nașterea unui copil cu greutate mică la naștere.

Vector control

Controlul vectorilor este o componentă vitală a strategiilor de control și eliminare a malariei, deoarece este foarte eficient în prevenirea infecțiilor și reducerea transmiterii bolii. Cele 2 intervenții de bază sunt plasele tratate cu insecticide și pulverizarea reziduală în interior.

Progresul în controlul mondial al malariei este amenințat de rezistența emergentă la insecticide în rândul țânțarilor Anopheles. Cu toate acestea, plasele de nouă generație, care oferă o protecție mai bună împotriva malariei decât plasele numai piretroide, devin tot mai disponibile și reprezintă un instrument important în eforturile globale de combatere a malariei.

Vaccin

Din octombrie 2021, OMS a recomandat utilizarea pe scară largă a vaccinului împotriva malariei RTS,S/AS01 în rândul copiilor care trăiesc în regiuni cu transmitere moderată până la mare a malariei cu P. falciparum. S-a demonstrat că vaccinul reduce semnificativ malaria și malaria severă mortală în rândul copiilor mici. În octombrie 2023, OMS a recomandat un al doilea vaccin sigur și eficient împotriva malariei, R21/Matrix-M. Vaccinurile sunt acum implementate în programele de imunizare de rutină a copiilor din Africa. Se așteaptă ca vaccinurile împotriva malariei din Africa să salveze zeci de mii de vieți tineri în fiecare an. Cel mai mare impact va fi atins, totuși, atunci când vaccinurile sunt introduse împreună cu un amestec de alte intervenții împotriva malariei recomandate de OMS, cum ar fi plasele de pat și chimioprofilaxia.

Reducerea cu succes a malariei și a impactului acesteia va necesita o abordare intersecțională care să pună accent pe egalitatea de gen, drepturile omului și echitatea în sănătate.

Din 2015, Regiunea Africană a OMS a realizat, de asemenea, o reducere cu 16% a ratei de mortalitate prin malarie. Cu toate acestea, rata de mortalitate estimată în 2023 de 52,4 decese la 100 000 de populație expusă riscului este încă mai mult decât dublu față de nivelul țintă de 23 de decese la 100 000 de populație stabilit de Strategia tehnică globală pentru malarie 2016-2030, iar progresul trebuie accelerat.

Pe lângă un angajament politic intens, implementarea mai largă a instrumentelor recomandate de OMS poate să conducă la câștiguri suplimentare în țările cu malarie endemică. În decembrie 2024, 17 țări au introdus vaccinuri împotriva malariei prin imunizarea de rutină a copiilor. Se preconizează că extinderea continuă a vaccinurilor în Africa va salva zeci de mii de vieți tineri în fiecare an.

Plasele de nouă generație, care oferă o protecție mai bună împotriva malariei decât plasele numai cu piretroizi, devin din ce în ce mai disponibile, sprijinind eforturile de combatere a rezistenței țânțarilor la piretroizi. În 2023, aceste noi tipuri de plase au reprezentat 78% din cele 195 de milioane de plase livrate în Africa subsahariană, o creștere de la 59% în 2022.

OMS solicită, de asemenea, investiții în sisteme de date robuste, care sunt capabile să monitorizeze inegalitățile în materie de sănătate, inclusiv prin colectarea și analiza datelor dezagregate în funcție de sex, vârstă și alți factori de nivel social. Echitatea, egalitatea de gen și drepturile omului ar trebui să fie pietrele de temelie ale inovației antimalarice, oamenii cei mai afectați de boală fiind implicați în proiectarea și evaluarea de noi instrumente și abordări.

Strategia tehnică globală a OMS pentru malarie 2016–2030, actualizată în 2021, oferă un cadru tehnic pentru toate țările cu malarie endemică. Este destinat să ghideze și să sprijine programele regionale și de țară în timp ce acestea lucrează pentru controlul și eliminarea malariei.

Strategia stabilește obiective globale ambițioase, dar realizabile, inclusiv:

• reducerea incidenței cazurilor de malarie cu cel puțin 90% până în 2030;
• reducerea ratelor de mortalitate prin malarie cu cel puțin 90% până în 2030;
• eliminarea malariei în cel puțin 35 de țări până în 2030;
• prevenirea reapariției malariei în toate țările care nu sunt afectate de malarie.

Prevenirea

• Malaria poate fi prevenită prin evitarea mușcăturilor de țânțari și prin luarea de medicamente. Discutați cu un medic despre luarea unor medicamente precum chimioprofilaxia înainte de a călători în zonele în care malaria este frecventă.
• Reduceți riscul de a face malarie prin evitarea mușcăturilor de țânțari:
• Folosiți plase de țânțari atunci când dormiți în locuri în care este prezentă malaria.
• Folosiți repelenți pentru țânțari (conțin DEET, IR3535 sau Icaridin) după amurg.
• Folosiți bobine și vaporizatoare.
• Purtați îmbrăcăminte de protecție.
• Utilizați ecrane de fereastră.