Ziua Mondială pentru sănătate și securitate la locul de muncă
Ziua Mondială pentru sănătate și securitate la locul de muncă - 28 aprilie 2025 cu tema: Revoluționarea sănătății și siguranței: rolul inteligenței artificiale și al digitalizării la locul de muncă
În fiecare an, Organizația Internațională a Muncii marchează Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă la 28 aprilie. Ziua Mondială a sănătății și siguranței la locul de muncă din 2025 se va concentra pe impactul digitalizării și al inteligenței artificiale (AI) asupra securității și sănătății lucrătorilor.
Această temă evidențiază potențialul de transformare al inteligenței artificiale (AI) și al tehnologiilor digitale în îmbunătățirea standardelor de sănătate și siguranță în muncă la nivel global
Campania va informa despre modul în care noile tehnologii transformă sănătatea și securitatea în muncă, inclusiv prin automatizarea sarcinilor, utilizarea instrumentelor inteligente și a sistemelor de monitorizare, realitatea extinsă și realitatea virtuală și gestionarea algoritmică a muncii.
Domenii prioritare
Accentul se va pune pe următoarele domenii prioritare pe parcursul campaniei:
l Munca pe platforma digitală.
l Automatizarea sarcinilor.
l Lucru de la distanță și hibrid.
l Managementul muncii prin AI.
l Sisteme digitale inteligente.
AI și instrumentele digitale revoluționează securitatea și sănătatea în muncă. Astăzi, roboții operează în medii periculoase, fac sarcini grele, gestionează materiale toxice și lucrează la temperaturi extreme. Aceștia își asumă sarcini repetitive și monotone, în timp ce dispozitivele digitale și senzorii pot detecta pericolele din timp. În același timp, în absența unor măsuri adecvate de securitate și sănătatea în muncă, tehnologiile digitale pot duce la accidente, riscuri ergonomice, intensificare a muncii, control redus al locului de muncă și limite neclare.
În ultimii ani, tehnologiile digitale ne-au transformat societatea și viața de zi cu zi. Pentru lucrătorii și angajatorii din practic toate locurile de muncă și sectoare, tehnologia digitală oferă oportunități sporite, dar prezintă și provocări și riscuri mai mari în ceea ce privește securitatea și sănătatea la locul de muncă.
Dacă sunt proiectate, implementate, gestionate și utilizate în conformitate cu abordarea centrată pe om, tehnologiile digitale vor fi sigure și productive. Dar, deoarece utilizarea tehnologiilor digitale la locul de muncă este în creștere și impactul acesteia asupra muncii și locurilor de muncă nu este încă pe deplin înțeles, este important să creștem gradul de conștientizare cu privire la modul de ajustare a strategiilor care promovează și protejează siguranța și sănătatea lucrătorilor.
Potențialul de transformare al inteligenței artificiale și al digitalizării în sănătatea și securitatea în muncă
Integrarea tehnologiilor avansate la locul de muncă oferă organizațiilor o gamă largă de instrumente pentru a îmbunătăți securitatea și sănătatea. Unele dintre acestea includ:
Roboti avansati si automatizare
Roboții pot îndeplini sarcini periculoase, reducând astfel expunerea umană la medii periculoase. De exemplu, dronele sunt utilizate pentru inspecții în zone cu risc ridicat, minimizând nevoia ca lucrătorii să fie prezenți fizic în condiții potențial nesigure.
Tehnologii purtabile și IoT (sistem de dispozitive interconectate, conectate la internet).
Dispozitivele purtabile echipate cu senzori pot monitoriza semnele vitale și mișcările lucrătorilor în timp real. Aceste date pot fi analizate pentru a detecta semne de oboseală sau posturi nesigure, permițând intervenții în timp util pentru a preveni traumele.
Realitatea virtuală și augmentată (VR și VAR)
Tehnologiile VR și VAR oferă experiențe de antrenament captivante, permițând lucrătorilor să se angajeze în simulări realiste ale scenariilor periculoase fără riscuri reale. Acest lucru îmbunătățește pregătirea și răspunsul la potențiale pericole la locul de muncă.
Provocări și considerații
Deși beneficiile inteligenței artificiale și ale digitalizării sunt substanțiale, mai multe provocări trebuie luate în considerare și abordate pentru a se asigura că sunt implementate în mod eficient și etic:
l Confidențialitatea datelor și supraveghere
Implementarea sistemelor AI implică adesea o colectare extinsă de date, ridicând îngrijorări cu privire la confidențialitatea angajaților. S-a raportat că cazurile de „șef” sau software de monitorizare (sistem care poate monitoriza și analiza activitatea angajaților) au un impact negativ asupra sănătății mintale a lucrătorilor, ducând la creșterea stresului și la scăderea bunăstării.
l Încredere excesivă și sănătate mintală
Dependența de instrumentele AI poate duce la supraîncărcare de informații, copleșind angajații și afectand performanța și recuperarea acestora. În plus, dependența excesivă de inteligența artificială poate reduce interacțiunile sociale dintre angajați, afectând colaborarea și cultura la locul de muncă.
l Deplasarea locului de muncă și decalajele de calificare
Automatizarea sarcinilor efectuate în mod tradițional de oameni ridică îngrijorări cu privire la securitatea locului de muncă și nevoia de recalificare. Lucrătorii pot avea nevoie de pregătire pentru a se adapta la noile roluri care apar ca urmare a progreselor tehnologice.
l Legislația și reglementarea
Abordarea de reglementarea inteligenței artificiale și a digitalizării la locul de muncă evoluează. Executivul pentru sănătate și siguranță reglementează aplicațiile AI care afectează sănătatea și siguranța la locul de muncă. Executivul pentru sănătate și siguranță obligă organizațiile să efectueze evaluări ale riscurilor pentru implementările AI care afectează sănătatea și siguranța, implementând controale adecvate pentru a atenua riscurile în măsura în care este rezonabil posibil.
l Cadrul de reglementare AI
Adoptarea cadrului intersectorial, bazat pe rezultate, pentru reglementarea IA, susținut de cinci principii se bazează pe: siguranță, securitate și robustețe; transparență și explicabilitate adecvate; corectitudine; responsabilitate și guvernanță; contestabilitate și reparare.
Percepții despre AI în sectorul sănătății și siguranței
Adoptarea AI în sănătatea și securitatea în muncă a stârnit reacții mixte din partea profesioniștilor din domeniu:
Perspectivă pozitivă cu experiență
Reducerea tulburărilor musculo-scheletale. În 2023/2024, 543.000 de lucrători din Regatul Unit au suferit de tulburări musculo-scheletale legate de muncă, ceea ce a dus la pierderea a 7,8 milioane de zile lucrătoare. Dispozitivele portabile alimentate de AI, cum ar fi exoscheletele, au fost implementate pentru a rezolva această problemă. Un studiu de două săptămâni la casa de îngrijire Clarendon House a raportat că lucrătorii s-au simțit mai puțin obosiți, nu au apărut traume și nu au fost luate zile de boală în timpul perioadei de probă.
Scăderea riscului de accidentare pentru noii angajați
Datele indică faptul că în primele două luni de angajare, există un risc de accidentare crescut cu 70%, unul din opt accidentări la locul de muncă survin în această perioadă. Tehnologiile purtabile bazate pe inteligență artificială oferă schimb de informații în timp real și instruire țintită, reducând în mod eficient aceste riscuri crescute de accidentare în rândul personalului nou.
Studii recente indică faptul că percepțiile despre inteligența artificială la locul de muncă variază între angajați, unii exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul acesteia asupra siguranței și bunăstării.
Cum pot fi gestionate riscurile?
Digitalizarea are un mare potențial de îmbunătățire a securității și sănătății lucrătorilor. Tehnologiile digitale ajută la automatizarea sarcinilor repetitive, reducând efortul fizic și îmbunătățind ergonomia. Robotica și inteligența artificială (AI) pot sprijini angajații în medii de lucru periculoase. Cu toate acestea, beneficiile digitalizării pot fi profitabile doar dacă riscurile sunt gestionate corespunzător.
Putem preveni și gestiona riscurile legate de digitalizarea în creștere a locului de muncă în mai multe moduri:
ü Adoptarea abordării centrată pe om.
ü Garantarea accesului egal la informații al angajatorilor, managerilor, lucrătorilor și reprezentanților acestora.
ü Consultarea lucrătorilor și reprezentanților acestora și determinarea să participe la deciziile luate cu privire la dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor și sistemelor digitale.
ü Menținerea transparenței cu privire la modul în care funcționează instrumentele digitale și cu privire la principalele beneficii și dezavantaje ale acestora.
ü Promovarea abordării holistice în evaluarea tehnologiilor digitale și a efectelor acestora asupra lucrătorilor și asupra societății în ansamblu.
La nivel global în fiecare zi, 6.300 de persoane mor în urma accidentelor profesionale sau a bolilor profesionale, peste 2,3 milioane de decese pe an. 317 milioane de accidente au loc anual la locul de muncă; multe dintre acestea rezultând în absențe prelungite de la serviciu. Anumite riscuri profesionale, cum ar fi traumele, zgomotul, agenții cancerigeni, particulele aeropurtate și riscurile ergonomice reprezintă o parte substanțială din povara bolilor cronice: 37% din toate cazurile de dureri de spate, 16% din pierderea auzului, 13% din boala pulmonară obstructivă cronică, 11% din astm, 8% din cancerul pulmonar, 8% din leucemii, 2% din cazurile de cancer pulmonar și 8% din depresie.
Anual, 12,2 milioane de oameni, majoritatea în țările în curs de dezvoltare, mor din cauza bolilor netransmisibile în timp ce sunt încă în vârstă activă de muncă.
Problemele de sănătate legate de muncă duc la o pierdere economică de 4–6% din PIB pentru majoritatea țărilor. Serviciile de sănătate de bază pentru prevenirea bolilor profesionale și legate de muncă costă în medie între 18 și 60 USD (paritatea puterii de cumpărare) per muncitor.
Aproximativ 70% dintre lucrători nu au nicio asigurare care să-i despăgubească în caz de boli profesionale și accidentări.
Cercetările au demonstrat că inițiativele de sănătate la locul de muncă pot ajuta la reducerea absenteismului medical cu 27% și a costurilor de îngrijire a sănătății pentru companii cu 26%.
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite, adoptată la 25 septembrie 2015, cuprinde un plan global de acțiune cu obiective specifice pentru a pune capăt sărăciei, a proteja planeta și a asigura prosperitatea tuturor. Odată cu adoptarea sa, capacitatea de a colecta și utiliza date fiabile privind sănătatea și siguranța la locul de muncă a devenit indispensabilă pentru țări pentru a-și îndeplini angajamentul de a implementa și de a raporta cu privire la unele dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale agendei și țintele acestora.
Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă din 2025 servește ca un moment important pentru a reflecta asupra impactului AI și al tehnologiilor digitale în sănătatea și siguranța în muncă. Deși aceste inovații au avantaje semnificative pentru crearea unor locuri de muncă mai sigure și mai eficiente, este esențial să abordăm provocările și considerentele. Acest lucru va ajuta la asigurarea implementării etice, la protejarea bunăstării angajaților și la crearea unei culturi a învățării continue la locul de muncă.
